9 definiții pentru tăiat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂIÁT2, -Ă, tăiați, -te, adj. I. 1. Care este despărțit, separat în bucăți cu ajutorul unui obicct tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; despicat. 2. (Despre filele unei cărți necitite) Desprins, desfăcut la margini. 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 4. (Despre țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. II. Rănit cu un obiect tăios. ♦ (Despre păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). III. 1. (Despre răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 2. (Despre un pachet de cărți de joc) Despărțit în două punând jumătatea de dedesubt deasupra. – V. tăia.

tăiat2, ~ă a [At: H II, 141 / P: tă-iat / Pl: ~ați, ~e / E: tăia] 1 Care este separat în bucăți, în fragmente cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice sau chimice Si: despicat, retezat, trunchiat (1). 2 Ucis cu o armă tăioasă. 3 (D. vin sau must) Oprit din fermentație. 4 Rănit cu un obiect tăios. 5 (D. păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). 6 (D. filele unei cărți necitite) Desprins la margini. 7 (D. texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 8 (D. țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 9 (D. anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. 10 (D. răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 11 (D. un pachet de cărți de joc) Despărțit în două, punând jumătatea de dedesupt deasupra. 12 (Reg; îe) A fi A semăna leit cu cineva.

TĂIÁT2, -Ă, tăiați, -te, adj. I. 1. Care este despărțit, separat în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; despicat. 2. (Despre filele unei cărți necitite) Desprins, desfăcut la margini. 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 4. (Despre țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. II. Rănit cu un obiect tăios. ♦ (Despre păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). III. 1. (Despre răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 2. (Despre un pachet de cărți de joc) Despărțit în două punând jumătatea de dedesubt deasupra. [Pr.: tă-iat] – V. tăia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăiát adj. m. (sil. tă-iat), pl. tăiáți; f. sg. tăiátă, pl. tăiáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂIÁT adj. 1. v. despicat. 2. v. retezat. 3. v. sculptat. 4. v. operat. 5. v. tuns. 6. v. anulat. 7. brânzit, (reg.) sărbezit, (Mold.) corăslit. (Lapte ~.)

TĂIAT adj. 1. crăpat, despicat, spart, spintecat. (Lemne de foc ~.) 2. ciuntit, retezat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 3. cioplit, săpat, sculptat. (Coloană ~.) 4. (MED.) operat. (Persoană ~.) 5. retezat, scurtat, tuns. (Păr ~; iarbă ~.) 6. anulat, eliminat, înlăturat, scos, suprimat, șters. (Un paragraf, un rînd ~.) 7. brînzit, (reg.) sărbezit, (Mold.) corăslit. (Lapte ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea o față de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuit tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea fizionomie neplăcută

a da tăiate expr. (deț.) a fi exigent și restrictiv cu un deținut.

unu tăiat expr. (șc.) nota șapte.

Intrare: tăiat (adj.)
tăiat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: tă-iat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăiat
  • tăiatul
  • tăiatu‑
  • tăia
  • tăiata
plural
  • tăiați
  • tăiații
  • tăiate
  • tăiatele
genitiv-dativ singular
  • tăiat
  • tăiatului
  • tăiate
  • tăiatei
plural
  • tăiați
  • tăiaților
  • tăiate
  • tăiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăiat (adj.)

  • 1. Care este despărțit, separat în bucăți cu ajutorul unui obicct tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice.
    surse: DEX '09 sinonime: despicat
  • 2. (Despre filele unei cărți necitite) Desprins, desfăcut la margini.
    surse: DEX '09
  • 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte.
    surse: DEX '09
  • 4. (Despre țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri.
    surse: DEX '09
  • 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare.
    surse: DEX '09
  • 6. Rănit cu un obiect tăios.
    surse: DEX '09
    • 6.1. (Despre păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării).
      surse: DEX '09
  • 7. (Despre răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit.
    surse: DEX '09 sinonime: oprit (adj.)
  • 8. (Despre un pachet de cărți de joc) Despărțit în două punând jumătatea de dedesubt deasupra.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • vezi tăia
    surse: DEX '09 DEX '98