opțiuni

14 definiții pentru târpan (unealtă) tarpan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRPÁN, târpane, s. n. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită la tăiatul stufului și al cânepii. – Din tc. tırpan.

TÂRPÁN, târpane, s. n. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită la tăiatul stufului și al cânepii. – Din tc. tırpan.

târpan sn [At: ANTIPA, P. 416 / V: (reg) tar~, tăr~, tir~, tor~ / Pl: ~e / E: bg търпан, tc tirpan] (Reg) Coasă utilizată la tăiatul stufului și al cânepii.

TÂRPÁN ~e n. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită pentru tăierea stufului și a papurii; sabiță; rizeacă. /<bulg. turpan, turc. tirpan

tarpan2 sn vz târpan

TARPÁN1 s. n. v. tîrpan.

TÎRPÁN, tîrpane, s. n. Unealtă asemănătoare cu coasa, a cărei lamă curbată este fixată pe o coadă de lemn; se întrebuințează la tăiatul stufului și al cînepii. În stufăria deasă se fac cărări artificiale, tăindu-se stuful cu tîrpanele. ANTIPA, P. 547. – Variantă: tarpán (PAMFILE, A. R. 172, I. CR. III 54) s. n.

2) tarpán n. V. tîrpan.

tîrpán, tirpán și torpán n., pl. e (turc. terpan, tyrpan, coasă, d. ngr. drepáni, id.). Est. Un fel de coasă mică (cu coada de vre-un metru) cu care se taĭe stufu, papura și cînepa. – În Nț. tarpan (rev. I. Crg. 3, 54).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

târpán s. n., pl. târpáne

târpán s. n., pl. târpáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRPÁN s. (prin Olt.) seceră. (Cu ~ se taie stuful.)

TÂRPÁN s. v. cosor.

TÎRPAN s. (prin Olt.) seceră. (Cu ~ se taie stuful.)

tîrpan s. v. COSOR.

Intrare: târpan (unealtă)
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târpan
  • târpanul
  • târpanu‑
plural
  • târpane
  • târpanele
genitiv-dativ singular
  • târpan
  • târpanului
plural
  • târpane
  • târpanelor
vocativ singular —
plural —
tarpan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarpan
  • tarpanul
  • tarpanu‑
plural
  • tarpane
  • tarpanele
genitiv-dativ singular
  • tarpan
  • tarpanului
plural
  • tarpane
  • tarpanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

târpan (unealtă) tarpan

  • 1. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită la tăiatul stufului și al cânepii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cosor sabiță seceră un exemplu
    exemple
    • În stufăria deasă se fac cărări artificiale, tăindu-se stuful cu tîrpanele. ANTIPA, P. 547.
      surse: DLRLC

etimologie: