11 definiții pentru târnăcop


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRNĂCÓP, târnăcoape, s. n. Unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt și lată la celălalt, prinsă într-o coadă de lemn, folosită la săpat în pământuri tari, la spart pietre etc. [Pl. și: târnăcopuri] – Din bg. tărnokop, sb. trnokop.

târnăcop sn [At: PRAV. 9 / V: (înv) ternoc~, (reg) tarnac~, tăr~, tărnic~, tărnoc~, ~nacof, ~nac~ / Pl: ~oape, (reg) ~uri / E: bg търнокоп] Unealtă formată dintr-o bară curbată de oțel, fie cu capetele ascuțite, fie ascuțită la un capăt și lată la celălalt, fixată pe o coadă de lemn, folosită în lucrări manuale de săpare, în minerit etc. Si: (reg) motâcă, pic2, târsă1 (2), țuag.

TÂRNĂCÓP, târnăcoape, s. n. Unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt și lată la celălalt, prinsă într-o coadă de lemn, folosită la săpat în pământuri tari, la spart pietre etc. [Pl. și: târnăcópuri] – Din bg. tărnokop, scr. trnokop.

TÂRNĂCÓP ~oápe n. Unealtă constând dintr-o bară de oțel, ascuțită la un capăt și lată la celălalt, fixată într-o coadă de lemn și folosită pentru desfundarea pământurilor tari sau pentru spartul rocilor. /<bulg. tărnokop

târnăcop n. instrument de fier în formă de ciocan, lat la un capăt și ascuțit de celălalt, cu care se sapă, se scot rădăcini și pietre. [Bulg. TRŬNŬKOP, săpoiu, lit. sapă de scos spini (din slav. TRŬNŬ, spin, și KOPATI, a săpa)].

TÎRNĂCÓP, tîrnăcoape s. n. Unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt (sau la amîndouă capetele), fixată într-o coadă de lemn și folosită la spart pietre, la săpat în pămînturi tari etc. Scoase din odaia din fund un tîrnăcop... și începu să sape. GALACTION, O. I 149. Doi soldați bătrîni săpau groapa, scuipîndu-și des în palme și hîcîind a osteneală după fiece lovitură de tîrnăcop. REBREANU, P. S. 11. În amurgul serii el se ridică, își luă cazmaua, tîrnăcopul și lopata... apoi se uită cu ochi pînditori în toate părțile. SLAVICI, O. I 319. ◊ Fig. Balzac putea spune odinioară... că tîrnăcopul criticii dărîmă, nu construiește. SADOVEANU, E. 41.

tîrnăcóp și -acóp n., pl. oape (bg. trŭnokop, tŭrnokop, tîrnăcop, d. trŭn, spin, mărăcine, și kopaíy, sap [vsl. kopati]. V. tîrn și ocop). Munt. Rar Mold. Unealtă de dărîmat (numită și ghionoaĭe), de scos petre din pavaj ș. a. (Are forma unuĭ mare cĭocan cu doŭă cĭocurĭ, dintre care unu lat). – În Mold. cazma, maĭ ales cînd e numaĭ cu un cĭoc. V. țiŭ 1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

târnăcóp s. n., pl. târnăcoápe

târnăcóp s. n., pl. târnăcoápe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂRNĂCÓP s. (reg.) cioancă, gheunoi, motâcă, pioc, săpoi, țiu, țucloi, (Mold.) cazma, (prin Ban.) chilăviță, (Munt.) chirlopan, ciocan, (Transilv.) crampen, (prin Transilv.) săpălău, (prin vestul Transilv.) târsă. (Sapă cu ~ul.)

TÎRNĂCOP s. (reg.) cioancă, gheunoi, motîcă, pioc, săpoi, țiu, țucloi, (Mold.) cazma, (prin Ban.) chilăviță, (Munt.) chirlopan, ciocan, (Transilv.) crampen, (prin Transilv.) săpălău, (prin vestul Transilv.) tîrsă. (Sapă cu ~.)

Intrare: târnăcop
târnăcop1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târnăcop
  • târnăcopul
  • târnăcopu‑
plural
  • târnăcoape
  • târnăcoapele
genitiv-dativ singular
  • târnăcop
  • târnăcopului
plural
  • târnăcoape
  • târnăcoapelor
vocativ singular
plural
târnăcop2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târnăcop
  • târnăcopul
  • târnăcopu‑
plural
  • târnăcopuri
  • târnăcopurile
genitiv-dativ singular
  • târnăcop
  • târnăcopului
plural
  • târnăcopuri
  • târnăcopurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

târnăcop

  • 1. Unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt și iată la celălalt, prinsă într-o coadă de lemn, folosită la săpat în pământuri tari, la spart pietre etc.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Scoase din odaia din fund un tîrnăcop... și începu să sape. GALACTION, O. I 149.
      surse: DLRLC
    • Doi soldați bătrîni săpau groapa, scuipîndu-și des în palme și hîcîind a osteneală după fiece lovitură de tîrnăcop. REBREANU, P. S. 11.
      surse: DLRLC
    • În amurgul serii el se ridică, își luă cazmaua, tîrnăcopul și lopata... apoi se uită cu ochi pînditori în toate părțile. SLAVICI, O. I 319.
      surse: DLRLC
    • figurat Balzac putea spune odinioară... că tîrnăcopul criticii dărîmă, nu construiește. SADOVEANU, E. 41.
      surse: DLRLC

etimologie: