opțiuni
  • info

7 definiții pentru sărmăluță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRMĂLUȚĂ, sărmăluțe, s. f. Diminutiv al lui sarma. – Sarma + suf. -ăluță.

SĂRMĂLUȚĂ, sărmăluțe, s. f. Diminutiv al lui sarma. – Sarma + suf. -ăluță.

sărmăluță sf [At: HASDEU, R. V. 114 / Pl: ~țe / E: sarmale (pll sarma) + -uță] (Șhp) 1-2 Sarma (1) (mică) Si: (reg) sărmăliță (1-2).

SĂRMĂLUȚĂ, sărmăluțe, s. f. Diminutiv al lui sarma. De-atîtica timp în șir Să nu vezi o sărmăluță, ci tot numai borș cu știr! HASDEU, R. V. 114. ◊ Fig. Grangurul... abia expus la dogoreala jăraticului... se preface într-o sărmăluță de grăsime profumată. ODOBESCU, S. III 33.

sărmălúță f., pl. e (dim. d. sarama, sarmale). Vest. Sarma mică, maĭ ales cea învălită în frunză de viță. V. gălușcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sărmăluță s. f., g.-d. art. sărmăluței; pl. sărmăluțe

sărmăluță s. f., g.-d. art. sărmăluței; pl. sărmăluțe

sărmăluță s. f., g.-d. art. sărmăluței; pl. sărmăluțe

Intrare: sărmăluță
sărmăluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărmăluță
  • sărmăluța
plural
  • sărmăluțe
  • sărmăluțele
genitiv-dativ singular
  • sărmăluțe
  • sărmăluței
plural
  • sărmăluțe
  • sărmăluțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sărmăluță, sărmăluțesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui sarma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De-atîtica timp în șir Să nu vezi o sărmăluță, ci tot numai borș cu știr! HASDEU, R. V. 114. DLRLC
    • format_quote figurat Grangurul... abia expus la dogoreala jăraticului... se preface într-o sărmăluță de grăsime profumată. ODOBESCU, S. III 33. DLRLC
etimologie:
  • Sarma + sufix -ăluță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.