9 definiții pentru surghiunită

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURGHIUNIT, -Ă, surghiuniți, -te, s. m. și f. (Înv.) Persoană exilată; proscris. – V. surghiuni.

surghiunit, [At: IST. Ț. R. 123 / V: (înv) ~gunit / Pl: ~iți, ~e / E: surghiuni] 1-2 a, smf Exilat (3-4). 3-4 a, smf (Pex) Deportat2 (1-2). 5 a (Fig) Alungat2 (3).

SURGHIUNIT, -Ă, surghiuniți, -te, s. m. și f. Persoană exilată; proscris. – V. surghiuni.

SURGHIUNIT, -Ă, surghiuniți, -te, s. m. și f. (Astăzi rar) Persoană exilată. Surghiuniții din 1848.

SURGUNIT, -Ă s. m. și f. v. surghiunit.

SURGHIUNIT ~tă (~ți, ~te) m. și f. înv. Persoană supusă surghiunului; exilat; deportat. [Sil. -ghiu-] /v. a surghiuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SURGHIUNIT adj., s. (JUR.) 1. adj., s. v. exilat. 2. s. v. deportat.

SURGHIUNIT adj., s. (JUR.) 1. adj., s. alungat, exilat, gonit, izgonit, pribeag, proscris, (livr.) relegat, (înv.) surghiun. 2. s. deportat.

Intrare: surghiunită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surghiuni
  • surghiunita
plural
  • surghiunite
  • surghiunitele
genitiv-dativ singular
  • surghiunite
  • surghiunitei
plural
  • surghiunite
  • surghiunitelor
vocativ singular
  • surghiuni
  • surghiunito
plural
  • surghiunitelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surguni
  • surgunita
plural
  • surgunite
  • surgunitele
genitiv-dativ singular
  • surgunite
  • surgunitei
plural
  • surgunite
  • surgunitelor
vocativ singular
  • surguni
  • surgunito
plural
  • surgunitelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surghiunit, surghiunițisubstantiv masculin
surghiuni, surghiunitesubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi surghiuni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.