SURDOLOGIE s.f. Ramură a defectologiei care studiază surzenia. [< surdo- + -logie].

SURDOLOGIE s. f. ramură a defectologiei care studiază deficiențele senzoriale auditive. (< surdo- + -logie)

SURDOLOGIE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul tulburărilor auzului. /surdo- + -logie

surdologie s. f., art. surdologia, g.-d. art. surdologiei

SURDO- „surditate, hipoacuzie”. ◊ L. surdus „surd” > engl. surdo-, it. surdo- > rom. surdo-. □ ~logie (v. -logie₁), s. f., ramură a defectologiei care studiază tulburările auzului; ~pedagogie (v. ped/o-₁, v. -agogie), s. f., ramură a defectologiei care se ocupă cu educarea și cu instruirea persoanelor cu deficiențe de auz; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie₁), s. f., ramură a psihologiei speciale care studiază particularitățile psihice ale deficienților auditivi.