9 definiții pentru supraabundență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAABUNDÉNȚĂ s. f. Abundență foarte mare, neobișnuită; belșug mare. [Pr.: -pra-a-] – Supra1- + abundență (după fr. suprabondance).

SUPRAABUNDÉNȚĂ, supraabundențe, s. f. Abundență foarte mare, neobișnuită; belșug mare. [Pr.: -pra-a-] – Supra1- + abundență (după fr. surabondance).

SUPRAABUNDÉNȚĂ s. f. Abundență foarte mare; belșug.

SUPRAABUNDÉNȚĂ s.f. Abundență mare; belșug. [Pron. -pra-a-. / după fr. surabondance].

SUPRAABUNDÉNȚĂ s. f. abundență mare; belșug. (după fr. surabondance)

SUPRAABUNDÉNȚĂ f. Abundență mai mare decât cea obișnuită; abundență excesivă; suprabelșug. /supra- + abundență

supraabundanță f. prea mare abundanță: supraabundanță de proviziuni.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

supraabundénță (su-pra-) s. f., g.-d. art. supraabundénței

supraabundénță s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. supraabundénței; pl. supraabundénțe

Intrare: supraabundență
supraabundență substantiv feminin
  • silabație: -pra-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraabundență
  • supraabundența
plural
  • supraabundențe
  • supraabundențele
genitiv-dativ singular
  • supraabundențe
  • supraabundenței
plural
  • supraabundențe
  • supraabundențelor
vocativ singular
plural