15 definiții pentru sumuța
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUMUȚA, sumuț, vb. I. 1. Tranz. (Pop.) A ațâța, a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva; a asmuți. ♦ Refl. (Reg.) A înfrunta pe cineva cu vorba; a se rățoi. 2. Intranz. (Reg.) A scoate sunete specifice țuguind buzele, pentru a îndemna caii să pornească sau să meargă mai repede etc. – Lat. *submotiare (< submotum).
SUMUȚA, sumuț, vb. I. 1. Tranz. (Pop.) A ațâța, a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva; a asmuți. ♦ Refl. (Reg.) A înfrunta pe cineva cu vorba; a se rățoi. 2. Intranz. (Reg.) A scoate sunete specifice țuguind buzele, pentru a îndemna caii să pornească sau să meargă mai repede etc. – Lat. *submotiare (< submotum).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
sumuța [At: CANTEMIR, I. I. II, 55 / V: (pop) ~ți, săm~ / E: ns cf lat submotiare] 1 vt (Pop; c.i., de obicei, câinii) A asmuți. 2 vt (Pop; pex; c. i., de obicei, câinii) A întărâta. 3 vt (Reg; c.i . vânatul) A hăitui (2). 4 vta (Spc; c. i. calul) A îndemna (prin vorbe, prin scoatere de sunete caracteristice, prin gesturi etc.) să pornească, să meargă mai repede etc. Si: a sumuțui. 5 vta (Pan; c. i. oameni) A întărâta. 6 vta) (Pan; c. i. oameni) A instiga. 7 vi (Pop) A scoate sunete specifice, prin țuguierea buzelor, pentru a-și manifesta simpatia față de un copil sau față de un animal. 8-9 vtr (În descântece) A scoate sunete asemănătoare cu cele ale săruturilor zgomotoase, cu buzele apropiate de fața cuiva, fără a o atinge, pentru a îndepărta deochiul, duhurile etc. 10 vr (Rar) A se maimuțări. 11-12 vrt (Mol; Mun; pcf) A înfrunta pe cineva cu vorba (ripostându-i, repezindu-l etc.) Vz semeți. 13 vt (Mun; c. i. obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte) A strânge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUMUȚA, sumuț, vb. I. 1. Tranz. (Popular) A ațîța, a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva; a asmuți. Las pe tovarăși să cate de-ai tăi, iară noi pe ai noștri Să-i sumuțăm spre vitejii troieni. MURNU, I. 157. ♦ Refl. A înfrunta pe cineva cu vorba; a-și da aere; a se rățoi. Se sumuța Uță Oproiu: – Primarele a fost altădată omul stăpînirii. SADOVEANU, P. M. 206. 2. Intranz. A scoate sunete specifice țuguind buzele, pentru a-și manifesta simpatia față de un copil sau de un animal, pentru a le da curaj, a îndepărta duhurile rele etc. Caii erau la iesle. Unul din ei a întors capul, s-a uitat la mine. Eu l-am frecat la ochi, l-am tras de urechi, i-am sumuțat și i-am pus frîul în cap. ISPIRESCU, L. 301. ◊ Tranz. Lă purcelul, îl scaldă... îl strînge de nas și-l sumuță, ca să nu se deoache, odorul. CREANGĂ, P. 76.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SUMUȚA sumuț 1. tranz. v. A ASMUȚA. 2. intranz. A produce un sunet caracteristic cu ajutorul buzelor (în semn de simpatie sau de încurajare). /<lat. submotiare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sumuțà v. a asmute: nu-ți sumuța câinele PANN. [Lat. SUMMUTTIEE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sămuța v vz sumuța
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sumuț sn [At: CREANGĂ, GL. / Pl: ~uri / E: pvb sumuța] (Mol; prin confuzie) Înfruntare cu vorba a cuiva (ripostându-i, repezindu-l etc.) Si: (reg) sumuțare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sumuți v vz sumuța
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amúț și (vest) sumúț, a -á v. tr. (orig. lat.). Ațîț cîniĭ pe cineva cu interj. sa (Mold.) orĭ șo (Munt.): șo pe el! a amuța cîniĭ pe lup. Fig. Ațîț, instig: demagogiĭ amuță plebea pe ceĭ bogațĭ. – Și a muța (Trans.) și a asmuța. Fals a asmuți.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sumúț, a -á v. intr. (V. a-muț). Țugui buzele și fac țu-țu (la descîntece, la alintăturĭ de copiĭ ș. a.). V. tr. Descînt, făcînd țu-țu. Amuț, ațîț. – Vechĭ și însumuț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sumuța (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. sumuț, 3 sumuță; conj. prez. 1 sg. să sumuț, 3 să sumuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sumuța (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sumuță
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sumuța vb., ind. prez. 1 sg. sumuț, 3 sg. și pl. sumuță
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUMUȚA vb. v. agita, asmuți, ațâța, hărțui, incita, instiga, întărâta, provoca, stârni, tulbura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sumuța vb. v. AGITA. ASMUȚI. AȚÎȚA. HĂRȚUI. INCITA. INSTIGA. ÎNTĂRÎTA. PROVOCA. STÎRNI. TULBURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sumuța, sumuțverb
- 1. A ațâța, a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Las pe tovarăși să cate de-ai tăi, iară noi pe ai noștri Să-i sumuțăm spre vitejii troieni. MURNU, I. 157. DLRLC
-
- Se sumuța Uță Oproiu: – Primarele a fost altădată omul stăpînirii. SADOVEANU, P. M. 206. DLRLC
-
-
- 2. A scoate sunete specifice țuguind buzele, pentru a îndemna caii să pornească sau să meargă mai repede etc. DEX '09 DEX '98
- diferențiere A scoate sunete specifice țuguind buzele, pentru a-și manifesta simpatia față de un copil sau de un animal, pentru a le da curaj, a îndepărta duhurile rele etc. DLRLC
- Caii erau la iesle. Unul din ei a întors capul, s-a uitat la mine. Eu l-am frecat la ochi, l-am tras de urechi, i-am sumuțat și i-am pus frîul în cap. ISPIRESCU, L. 301. DLRLC
- Lă purcelul, îl scaldă... îl strînge de nas și-l sumuță, ca să nu se deoache, odorul. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
-
-
etimologie:
- *submotiare (din submotum). DEX '09 DEX '98