SUBSPECIE, subspecii, s. f. Grup de populații care prezintă unele caracteristici morfologice (minore) diferite de cele tipice pentru specia din care fac parte, dar nu justifică încadrarea lor ca specie de sine stătătoare. – Sub¹- + specie (după fr. sous-espèce).

subspecie s [At: GALACTION, O. 325 / Pl: ~ii / E: sub¹- + specie] 1 (Blg) Subdiviziune a unei specii Si: rasă². 2 Subdiviziune rezultată în urma unui proces de clasificare (după caractere distinctive). 3 Subdiviziune a unei specii.

SUBSPECIE, subspecii, s. f. Subdiviziune a unei specii în sistematica științelor naturii. – Sub¹- + specie (după fr. sous-espèce).

SUBSPECIE, subspecii, s. f. (Șt. nat.) Subdiviziune a unei specii. Iar între aceste specii, prosperează o mulțime de subspecii, crescute cu răbdare în taina serelor. GALACTION, O. I 325.

SUBSPECIE s.f. Subdiviziune a unei specii. [Gen. -iei. / < sub- + specie, după fr. sous-espèce].

SUBSPECIE s. f. subdiviziune a unei specii. (< engl. subspecies)

SUBSPECIE ~i f. biol. Categorie sistematică intermediară între specie și individul sau elementul concret. [G.-D. subspeciei; Sil. sub-spe-ci-e] /sub- + specie

subspecie (desp. -ci-e) s. f., art. subspecia (desp. -ci-a), g.-d. art. subspeciei; pl. subspecii, art. subspeciile (desp. -ci-i-)

subspecie (-ci-e) s. f., art. subspecia, g.-d. art. subspeciei; pl. subspecii, art. subspeciile (-ci-i-)

subspecie s. f. specie