10 definiții pentru subansamblu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBANSAMBLU, subansambluri, s. n. Grup de piese care alcătuiesc o parte componentă a unei mașini, a unui sistem tehnic etc., acționând în cadrul acestora ca o unitate funcțională distinctă. [Pl. și: subansamble] – Sub1- + ansamblu (după fr. sous-ensemble).

subansamblu sn [At: LTR2 / Pl: ~ri, (rar) ~le / E: sub1- + ansamblu cf fr sous-ensemble] Grup unitar de piese sau de organe de mașini montate, care acționează ca o unitate funcțională bine definită, constituind o parte componentă a unui dispozitiv, a unei mașini, a unei instalații etc.

SUBANSAMBLU, subansambluri, s. n. Grup de piese care alcătuiesc o parte componentă a unei mașini, a unui sistem tehnic etc., acționând în cadrul acestora ca o unitate funcțională distinctă. – Sub1- + ansamblu (după fr. sous-ensemble).

SUBANSAMBLU s.n. Parte din ansamblul unui agregat mecanic, care apare de sine stătător într-un proces. [< sub- + ansamblu, după fr. sous-ensemble].

SUBANSAMBLU s. n. parte componentă dintr-un ansamblu tehnic. (după fr. sous-ensemble)

subansamblu s. n. (pl. subansamble, subansambluri) Parte dintr-un ansamblu care acționează ca unitate funcțională distinctă ◊ „Stănică voia să înlocuiască nituirea manuală la unele subansamble [...] cu nituirea pneumatică.” I.B. 21 IV 61 p. 1. ◊ „Organizarea unor fluxuri de montaj pentru electropalane, cărucioare, reductoare și subansamble export.” R.l. 31 III 74 p. 3. ◊ „S-a redus durata prelucrării unor piese și subansambluri. R.l. 14 IV 79 p. 5. ◊ „Perfecționarea unor subansambluri ale compresoarelor a condus la reducerea greutății lor proprii.” I.B. 25 IV 84 p. 8; v. și Sc. 10 V 65 p. 2, 4 VII 69 p. 3, Luc. 4 XI 78 p. 5, R.l. 9 V 84 p. 1, 10 XII 84 p. 5; v. și agabaritic, pool (din sub- + ansamblu, după fr. sous-ensemble; PR 1950; FC II 230, 231, 234, Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; DEX, DN3)

SUBANSAMBLU ~ri n. 1) Subdiviziune a unui ansamblu. 2) Grup de piese ale unui sistem tehnic care constituie o unitate funcțională. [Sil. sub-an-sam-blu] /sub- + ansamblu

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subansamblu (desp. su-ban-/sub-an-) s. n., pl. subansambluri / (tehn.) subansamble

subansamblu (su-ban- / sub-an-) s. n., pl. subansambluri / subansamble

subansamblu s. n. (sil. mf. sub-) ansamblu

Intrare: subansamblu
subansamblu1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: su-ban-, sub-an- info
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subansamblu
  • subansamblul
  • subansamblu‑
plural
  • subansambluri
  • subansamblurile
genitiv-dativ singular
  • subansamblu
  • subansamblului
plural
  • subansambluri
  • subansamblurilor
vocativ singular
plural
subansamblu2 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: su-ban-, sub-an- info
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subansamblu
  • subansamblul
  • subansamblu‑
plural
  • subansamble
  • subansamblele
genitiv-dativ singular
  • subansamblu
  • subansamblului
plural
  • subansamble
  • subansamblelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subansamblu, subansambluri / subansamblu, subansamblesubstantiv neutru

  • 1. Grup de piese care alcătuiesc o parte componentă a unei mașini, a unui sistem tehnic etc., acționând în cadrul acestora ca o unitate funcțională distinctă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.