21 de definiții pentru sturz stulz sturs sturț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STURZ, sturzi, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de pădure de talie mică, cu cioc conic și puternic, cu pene brune pe spate și albe-gălbui (cu pete brune) pe piept, care se hrănesc cu insecte, viermi, fructe etc. (Turdus). – Refăcut din pl. turdi (< lat. turdus, influențat probabil de lat. sturnus).

STURZ, sturzi, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de pădure de talie mică, cu cioc conic și puternic, cu pene brune pe spate și albe-gălbui (cu pete brune) pe piept, care se hrănesc cu insecte, viermi, fructe etc. (Turdus). – Refăcut din pl. turdi (< lat. turdus, influențat probabil de lat. sturnus).

sturz sm [At: MOXA, 388 / V: (reg) ~ulz, ~rs, ~rț / Pl: ~i, (pop) ~rji / E: turdus, numele științific al sturzului (influențat, pbl, de lat sturnus)] 1 Numele mai multor specii de păsări din genul Turdus, ordinul paseriformelor, mai mici decât porumbelul, cu cioc conic și puternic, cu pene brune pe spate și albe-gălbui, cu pete brune, pe piept, care se hrănesc cu insecte, cu viermi, cu fructe etc. 2 (Îc) ~-mare, ~-vâscului, ~-de-vâsc, ~-auriu, ~-popesc) Pasăre cu corpul ceva mai mare, cu pete brun-negricioase triunghiulare pe spate, pe piept cu pete ovale și cu aripile împestrițate cu alb (Turdus viscivorus). 3 (Îc) ~-căutător, ~-căutăreț, ~-de-brad, ~-de-vii, ~-mic) Pasăre cu pene sur-măslinii pe spate, pe piept alb-gălbui cu pete brun-negricioase ovale și triunghiulare, cu coada unicoloră (Turdus ericetorum philomelus). 4 (Îc) ~-de munte, ~-de-iarnă, ~-de-brăziște, ~-cocoșar) Pasăre cu pene sure pe spate și castanii pe restul corpului Si: (reg) cocoșar (Turdus pilaris). 5 (Îc) ~-cântăreț, ~ul-viilor, ~-de-vii, ~-roșu, ~-roșcat Pasăre cu pene brune-măslinii pe partea superioară și cea inferioară, cu o dungă galben-deschis peste ochi, cu o pată galben-închis și cu partea inferioară a aripii roșcată-ruginie Si: (reg) brebenesc (Turdus musicus). 6 (Orn; rar; îc) ~-de-trestie (sau -de-stuf, -trestie-mare, -mare-de-trestie) Caracateț (Acrocephalus arundinaceus). 7 (Orn; rar; îc) ~-de-stâncă (sau -de-piatră) Mierlă-de-piatră (Monticola saxatilis). 8 (Orn; rar; îc) ~-moțat Mătăsar (Bombycilla garrulus garrulus). 9 (ORN, trs) Lăstun-de-mal (Riparia riparia). 10 (Orn; Mrm; Mun) Turturea (Streptopelia turtur). 11 (Orn; rar) Grangur (1) (Oriolus oriolus). 12 (Orn; rar) Mierloi1.

STURZ, sturzi, s. m. Nume dat mai multor specii și varietăți de păsări de pădure de talie mică, cu pene brun-roșcate, uneori pătate pe piept cu alb și gălbui; trăiesc în toate continentele și se hrănesc cu insecte, viermi, fructe etc. (Turdus). Mierloiul sprinten șuieră o clipă; Un sturz ștrengar îngînă-o turturică. IOSIF, V. 70. Se vor pune-apoi pe joc Pînă chiar și surzii, Cînd vor prinde dintr-un loc Să ne cînte hori cu foc, Din tilincă, sturzii. COȘBUC, P. I 302. ◊ Compuse: sturz-de-iarnă = specie de sturz care iernează la noi și petrece vara în ținuturile nordice (Turdus pilaris); sturz-de-vîsc = specie de sturz care trăiește la noi, iarna în regiunile de șes, vara în regiunile muntoase (Turdus viscivorus viscivorus); sturz-cîntător = specie de sturz care petrece vara la noi, iar iarna în Africa de nord (Turdus ericetorum philomelos); sturzul-viilor = specie de sturz care trăiește vara în ținuturile nordice și care toamna, în timpul migrației, trece prin țara noastră (Turdus musicus musicus).

STURZ ~i m. Pasăre migratoare de talie mică, cu cioc conic, puternic, cu penaj brun, răspândită prin locuri păduroase. /<lat. turdus

sturz m. pasăre din ordinul cântărețelor cu o carne excelentă (Turdus pilaris). [Lat. tordus (cu s protetic): forma sturz e abstrasă din plural].

sturz m., pl. (lat tŭrdus, a. î., ca strujan, din turjan; it sp. pg. tordo, pv. [de unde și fr.] tourd. Sturz e o formă scoasă din pl. pmt. sturzĭ. Cp. cu frunză). O pasăre din neamu merleĭ, dar ceva maĭ mare cu pene pestrițe albe și năhutiĭ (turdus viscivorus și músicus). V. brighecĭ, cocoșar și graur.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STURZ s. (ORNIT.; Turdus musicus) (reg.) brebeneac, sturzișor.

STURZ s. (ORNIT.; Turdus musicus) (reg.) brebeneac, sturzișor.

STURZ DE MÚNTE s. v. cocoșar.

STURZ MÁRE s. v. cocoșar.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sturz (-zi), s. m. – Păsări din genul Turdus (Turdus musicus, T. viscivorus). – Mr. sturdzu. Lat. tŭrtus (Pușcariu 1665; REW 8999). Ipoteza unei contaminări cu sturnus, pentru a explica pe s- (REW) nu pare necesară; și mai puțin forma *turdĕus (Pușcariu), pentru a-l explica pe z, care vine de la pl. (Byck-Graur 26; cf. Geheeb 41).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sturz, sturzi, (sturdz), s.m. – (ornit.) Pasăre călătoare cu pene galbene și negre; grangur (în Ieud, Dragomirești, Moisei și Borșa) (ALRRM, 1973: 602). ♦ (onom.) Sturz, Sturza, nume de familie (87 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Refăcut probabil din pl. turdi (< lat. turdus) (Scriban, DEX); lat. turtus (Pușcariu, cf. DER).

sturz, -i, (sturdz), s.m. – (ornit.) Pasăre călătoare cu pene galbene și negre; grangur. Termen atestat în Ieud, Dragomirești, Moisei și Borșa (ALR 1973: 602). – Lat. turdus.

Intrare: sturz
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturz
  • sturzul
  • sturzu‑
plural
  • sturzi
  • sturzii
genitiv-dativ singular
  • sturz
  • sturzului
plural
  • sturzi
  • sturzilor
vocativ singular
plural
stulz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sturs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sturț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sturz stulz sturs sturț

  • 1. Nume dat mai multor specii de păsări de pădure de talie mică, cu cioc conic și puternic, cu pene brune pe spate și albe-gălbui (cu pete brune) pe piept, care se hrănesc cu insecte, viermi, fructe etc. (Turdus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brebeneac sturzișor diminutive: sturzișor sturzuleț 2 exemple
    exemple
    • Mierloiul sprinten șuieră o clipă; Un sturz ștrengar îngînă-o turturică. IOSIF, V. 70.
      surse: DLRLC
    • Se vor pune-apoi pe joc Pînă chiar și surzii, Cînd vor prinde dintr-un loc Să ne cînte hori cu foc, Din tilincă, sturzii. COȘBUC, P. I 302.
      surse: DLRLC
    • 1.1. compus Sturz-de-vâsc = specie de sturz care trăiește la noi, iarna în regiunile de șes, vara în regiunile muntoase (Turdus viscivorus viscivorus).
      surse: DLRLC

etimologie:

  • refăcut (din) (la) plural turdi (din limba latină turdus, influențat probabil de limba latină sturnus).
    surse: DEX '09 DEX '98