studia [At: HELIADE, L. B. I, 185/19 / V: (îrg) ștu~ / P: ~di-a / Pzi: ~iez, 3 (înv) studie / E: it studiare cf fr étudier] 1 vt (D. oameni; c. i. obiecte concrete, ființe etc. sau stări, însușiri, fenomene, procese etc. ori concepte, forme de activitate umană etc. care devin, la un moment dat, obiect al cunoașterii) A-și îndrepta (toată) atenția asupra cuiva sau a ceva, pentru a-i descoperi și a-i cunoaște (până în cele mai mici amănunte) structura internă cu elementele care o compun și cu însușirile acestora, pentru a-i înțelege mecanismul intim și modul, regulile, legile etc. de funcționare a acestuia, pentru a-i putea evalua importanța, utilitatea etc. Si: a analiza (1), a căuta (37), a cerceta (10), a examina (3), a explora (3), a investiga, a observa, a privi¹, a scruta, a urmări, (liv) a considera (1), (rar) a scurma, (înv) a oglindi, a medita, a răspica, a scărmăna, a socoti. 2 vt (Mar; pex) A căuta (2). 3 vt (D. ființe, mai ales, d. oameni sau, prin metonimie, d. privirea lor; c. i. mai ales, oameni, însușiri sau manifestări ale acestora) A-și îndrepta atent, perseverent și iscoditor ochii, privirea sau a se îndrepta, de obicei, asupra cuiva sau, rar, a ceva pentru a afla, a surprinde, a înțelege etc. Si: a căuta (2), a cerceta (2), a examina (5), a explora (3), a investiga, a măsura, a observa, a pătrunde, a privi¹, a scormoni, a scruta, a urmări. 4 vt (Fșa; d. oameni; c. i. cunoștințe teoretice și practice specifice unor obiecte de învățământ sau, pex, obiecte de învățământ) A depune o activitate intelectuală atentă, intensă (și sistematică), pentru a dobândi, a însuși, a reține etc. Si: a citi (10), a învăța, (înv) a se pricopsi, (înv) a pedepsi, a ștudirui, (grî) a spudaxi. 5 vt (Pex; d. oameni; c. i. domenii de cunoaștere sau de activitate practică, tehnică etc. umană ori discipline științifice) A acumula sistematic (și în cadrul unei instituții de învățământ superior) cunoștințe (teoretie și practice) de strictă specialitate (care asigură o profesionalizare într-o ramură de activitate precis delimitată) Si: a face (117), a învăța, a urma. 6 vt (Rar; pex; d. oameni; c. i. clase, ani de studiu, cursurile unei instituții de învățământ; de obicei urmat de determinări care precizează instituția sau locul) A urma. 7 vr (Fig) A-și aranja ținuta în mod minuțios. 8 vr (Fig) A se preocupa, în mod special și asiduu, de ținuta și comportarea sa. 9 vr (Fig) A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi (mai ales atunci când se știe observat de cineva). corectat(ă)

STUDIA, studiez, vb. I. Tranz. 1. A depune o muncă intelectuală susținută, pentru însușire de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. Cum? știi latinește, domnule? Ai studiat desigur această limbă la colegiu? GHICA, S. 163. 2. A observa cu atenție, a examina din toate punctele de vedere; a analiza, a cerceta. Te înțeleg eu de cînd te studiez și te sfătuiesc să fii serios. SADOVEANU, P. M. 118. Se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată. REBREANU, P. S. 101. A doua zi după teatru... Titu imita gesturile acestuia, văzute și studiate din stal. BASSARABESCU, S. N. 49. I-am studiat la masă pe toți și i-am găsit... destul de buni de pus pe scenă. ALECSANDRI, T. I 293.

STUDIA vb. I. tr. 1. A se ocupa de cercetare; a învăța. 2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., refl. A (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. studiare].

STUDIA vb. I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a învăța. 2. a analiza, a cerceta. II. tr., refl. a (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. (< it. studiare)

A STUDIA ~ez 1. tranz. 1) A însuși prin instruire. ~ istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atenție (pentru a cunoaște mai bine); a cerceta; a examina. 2. intranz. A-și face studiile; a urma cursurile unei instituții de învățământ. ~ la universitate. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier

A SE STUDIA mă ~ez intranz. (despre persoane) A-și concentra atenția asupra ținutei; a-și impune o anumită atitudine. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier

studià v. 1. a se deda studiului; 2. a căuta să știe: a studia muzica; 3. fig. a observa cu atențiune: a studia pasiunile omenești; 4. a învăța pe din afară: a-și studia lecțiunea.

*studiéz v. tr. (f. étudier, fr. studiare, d. lat. studium, studiŭ). Invăt, mă ocup de ceva: a studia muzica. Fig. Cercetez, examinez, observ, analizez: a studia un autor, un proĭect de lege, un om, sufletu omenesc.

studia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. studiez (desp. -di-ez), 3 studiază, 1 pl. studiem; conj. prez. 1 sg. să studiez, 3 să studieze; ger. studiind (desp. -di-ind)

studia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 studiază, 1 pl. studiem (-di-em); conj. prez. 3 să studieze; ger. studiind (-di-ind)

studia vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. studiez, 3 sg. și pl. studiază, 1 pl. studiem (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. studieze; ger. studiind (sil. -di-ind)

studia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. studiază, 1 pl. studiem, ger. studiind)

studiez, -diază 3, -diam 1 imp., -diind ger., -diere inf. s.

STUDIA vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. v. învăța. 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. v. analiza. 7. v. analiza. 8. v. căuta. 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)

STUDIA vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. a învăța, (înv.) a pedepsi, a ștudirui, (grecism înv.) a spudaxi. (~ la geografie.) 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. a analiza, a cerceta, a examina, a investiga, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (A ~ cauzele unui fenomen.) 7. a analiza, a cerceta, a examina, a măsura, a observa, a scruta, a urmări, (pop.) a iscodi, (înv. și reg.) a oglindi, (înv.) a cerca, a ispiti. (Îl ~ cu atenție.) 8. a căuta, a cerceta, a examina, (înv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ în gură.) 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)

studia (-iez, -at), vb. – A cerceta, a observa. It. studiare. – Der. studiu, s. n., din lat. studium, dublet al lui studio, s. n. (cabinet, mică locuință independentă), din it. studio; studios, adj., din fr. studieux; student, s. m., din it. studente; studentă, s. f.; studențesc, adj. (de student); studențime, s. f. (mulțime de studenți).

studia, studiez v. t., v. i. a consuma băuturi alcoolice.