32 de definiții pentru strâjnic
din care- explicative (27)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
strâjnic [At: FL. D. (1693), 72v/11 / V: (îrg) ~răj~, ~rejnică sf, ~rij~, (înv) ~răjiac, ~răjnec sm, (reg) ~rajnic sm, ~rașnică sf, ~răjâiac, ~răjuiac, ~rășnic, ~jâiac, ~jiac, ~nec sm, ~iță sf, ~ânjic, ~âsnic sm, ~âșnic, ~rijnec sm, ~rujâiac[1], ~rușnic sm, trujnică sf / Pl: ~ici, ~ice și ~ici sf / E: ns cf vsl стрижикъ] 1 smf (Îvp) Puiul (de sex masculin al) iepei a cărui limită de vârstă variază, după regiuni, de la un an până la trei ani Vz cârlan, mânz, mânză, noaten, tretin. 2 sm (Zlg; rar) Berbec (1).
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: strujâlac — LauraGellner
STRÂJNIC ~ci m. pop. Cal de la unu până la trei ani, neînvățat cu tracțiunea; mânzoc. /cf. sl. strižniku
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strâjnic m. Mold. cârlan căruia s’a tuns coama. [Slav, STRIJĬNIKŬ, tuns].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strajnic2 sm vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjiac, ~ă smf vz strâjnic corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjnec sm vz strâjnic corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjniac[1], ~ă sm vz strâjnic[2] corectat(ă)
- În definiția principală, această variantă nu este consemnată; posibil să fie vorba de varianta străjuiac, pentru care lipsește în MDA2 o referință încrucișată — LauraGellner
- În original, tipărit incorect: vz străjnic1 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjnic[1] sm vz strâjnic[2] corectat(ă)
- În original, accentuat incorect: străjnic. O confirmă definiția principală și analogia cu celelalte variante ale cuvântului principal — LauraGellner
- În original, tipărit incorect: vz străjnic1 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâjâiac, ~ă[1] smf vz strâjnic
- În definiția principală, această variantă este tipărită: străjâiac — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâjiac sm vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâjnec sm vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâșnic1 sn [At: LEXIC REG. II, 93 / Pl: ~ice / E: nct] (Mol) „Gaură făcută în butoi, ca să fermenteze mustul”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâșnic2, ~ă smf vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strijiac[1], ~ă smf vz strâjnic
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strijnec sm vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strijnic, ~ă smf vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strujâlac[1] sm vz strâjnic
- În definiția principală, această variantă este tipărită: strujâiac — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strușnic1 sm vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trujnică sf vz strâjnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trușnic sn [At: CONV. LIT. XLIV2, 268 / V: (reg) st~, trâjn~, ~nec / Pl: ~ice / E: nct] (Mol; Trs) 1 Tescovină (4). 2 Mâncare fiartă prea tare. 3 Mămăligă vârtoasă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRÎJNIC, -Ă, strîjnici, -e, s. m. și f. (Învechit și regional) Cal (sau iapă) între unu și trei ani, neînvățat la ham. A doua zi, cînd se crăpa de ziuă, înham... cum ne-nțelesesem, amîndoi strîjnicii la tîrlia mea, că era mai încăpătoare. VLAHUȚĂ, CL. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎJNIC, -Ă, strîjnici, -ce, s. m. și f. (Înv. și reg.) Cal (sau iapă) între unu și trei ani, neînvățat la ham. – Slav (v. sl. strižĩnikŭ).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
STRÎJNIC, -Ă s. m. și f. (Ban., Trans. SE) Mînz(ă) între 1 și 3 ani; noaten(ă). Aceaea fiară iaste de mare ca un strîjnic. FL. D 1693. Equula. Strisnika. Kancza csitko. LEX. MARS., 203; cf. COSM. 1693-1703, 72v. Etimologie: sl. strižĭnikŭ.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strîjnic, -ă s. (vsl. strižĭnikŭ, tuns; rus. strigúnŭ, strîjnic. V. strigă 2). Mold. Ban. Cîrlan, mînz (orĭ mînză) de 1-2 anĭ (căruĭa i s’a tuns coama). – Și strîșnic și strujnic. V. noaten.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strîșnic, V. stîjnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strúșnic, V. trușnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trúșnic și strúșnic n., pl. e (cp. cu torohină și cu rus. truhá, fîn mărunt, semințe din fîn; sîrb. trušni hljeb, trušnica, pîne de pîsat; bg. trušniĭa, conserve vegetale în oțet. V. trohot). Mold. la munte. Rămășiță de semințe din care s’a scos uleĭu. Plăcintă făcută din această rămășiță. Crint. – În Trans. trușnec.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRÂJNIC s. v. noaten.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strîjnic s. v. NOATEN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
strîjnic (-ci), s. m. – Mînz de unul sau doi ani. – Var. strîșnic, înv. strijac, strușnic. Sl. strižĭnikŭ, de la strižati „a tunde oile” (Cihac, II, 374); pentru semantism, cf. costreș.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
strâjnic, strâjnică, s.m. și f. 1. (înv. și pop.) mânz, cârlan, mânză, noaten, tretin. 2. (reg.) berbec.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strâșnic, strâșnice, s.n. (reg.) gaură făcută în butoi, ca să fermenteze mustul.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
strâjnic, strâjnicisubstantiv masculin strâjnică, strâjnicesubstantiv feminin
-
- A doua zi, cînd se crăpa de ziuă, înham... cum ne-nțelesesem, amîndoi strîjnicii la tîrlia mea, că era mai încăpătoare. VLAHUȚĂ, CL. 20. DLRLC
-
etimologie:
- strižĩnikŭ DLRM