14 definiții pentru strigoaică
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRIGOAICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.
STRIGOAICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strigoaică1 sf [At: CIHAC, I, 266 / V: stir~ / Pl: ~ice / E: strigoaie + -că] 1 (În superstiții) Strigoaie Vz strigoi2 (1). 2 (Reg) Duh rău la vite Si: (reg) strigă (9), strigoi2 (2). 3 (În superstiții) Strigoaie V strigoi2 (3). 4 (Fig) Femeie (bătrână) urâtă și rea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strigoaică2 sf [At: BUJOREANU, B. L. 344 / V: ~oică / Pl: ~ice / E: strigoaie css] (Bot; reg) Stirigoaie (2) (Veratrum nigrum).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIGOAICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci, mămucăi, ziceam eu șezînd... cu limba scoas-afară dinaintea mamei, jos lîngă oale. CREANGĂ, A. 45. Unde-i giupîneasa Bălașa? – Dracu o știe... A fi umblînd ca o strigoaică pe la cămară, pe la bucătărie, pe la spălătorie, pe la grajd... ALECSANDRI, T. I 336. ♦ Epitet dat unei femei bătrîne și rele. Strigoaica de vitregă iară se ținu de cîra bărbatului său ca să-și prăpădească copiii. ISPIRESCU, L. 334. Mai dăunăzi îi abătuse strigoaicei [de jupîneasă] ca să-mi puie coarne de fier, ca pe vremea veche. ALECSANDRI, T. I 337. ♦ Vrăjitoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIGOAICĂ ~ce f. 1) v. STRIGOAIE. 2) pop. Femeie care se ocupă cu vrăjitoria; vrăjitoare. /strigoaie + suf. ~că
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strigoaică f. 1. vrăjitoare cu coadă care (zice-se) umblă la miezul nopții prin sat și iea mana vitelor, deoachie, chinuește sau pocește pe copii; 2. fig. babă urîtă și rea. [V. strigă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strigoică sf vz strigoaică2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1. strigoáĭe f., pl. tot așa, și -oáĭcă f., pl. e (f. d. strigoĭ). Rar. Stahie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strigoaică s. f., g.-d. art. strigoaicei; pl. strigoaice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strigoaică s. f., g.-d. art. strigoaicei; pl. strigoaice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strigoaică s. f., g.-d. art. strigoaicei; pl. strigoaice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strigoiu, -goi; strigoaică, -ce.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRIGOAICĂ s. strigoaie, (pop.) strigă, (reg.) moroaică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRIGOAICĂ s. strigoaie, (pop.) strigă, (reg.) moroaică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
strigoaică, strigoaicesubstantiv feminin
- 1. Strigoi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: strigoi
- Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci, mămucăi, ziceam eu șezînd... cu limba scoas-afară dinaintea mamei, jos lîngă oale. CREANGĂ, A. 45. DLRLC
- Unde-i giupîneasa Bălașa? – Dracu o știe... A fi umblînd ca o strigoaică pe la cămară, pe la bucătărie, pe la spălătorie, pe la grajd... ALECSANDRI, T. I 336. DLRLC
- 1.1. Epitet dat unei femei bătrâne și rele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Strigoaica de vitregă iară se ținu de cîra bărbatului său ca să-și prăpădească copiii. ISPIRESCU, L. 334. DLRLC
- Mai dăunăzi îi abătuse strigoaicei [de jupâneasă] ca să-mi puie coarne de fier, ca pe vremea veche. ALECSANDRI, T. I 337. DLRLC
-
- 1.2. Vrăjitor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: vrăjitor
-
etimologie:
- strigoi + sufix -oaică. DEX '09 DEX '98
- strigă DEX '09 DEX '98