6 definiții pentru străpungere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂPÚNGERE, străpungeri, s. f. Acțiunea de a străpunge și rezultatul ei; perforare. – V. străpunge.

STRĂPÚNGERE, străpungeri, s. f. Acțiunea de a străpunge și rezultatul ei; perforare. – V. străpunge.

STRĂPÚNGERE, străpungeri, s. f. Acțiunea de a străpunge și rezultatul ei. V. perforare. Străpungerea straturilor miniere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

străpúngere s. f., g.-d. art. străpúngerii; pl. străpúngeri

străpúngere s. f., g.-d. art. străpúngerii; pl. străpúngeri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂPÚNGERE s. 1. v. pătrundere. 2. v. găurire. 3. spargere. (~ frontului.)

STRĂPUNGERE s. 1. pătrundere, răzbatere, răzbire, străbatere, trecere, (livr.) penetranță, penetrare, penetrație. (~ cuiului prin perete.) 2. găurire, găurit, perforare, perforat, perforație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (~ unui material dur.) 3. spargere. (~ frontului.)

Intrare: străpungere
străpungere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străpungere
  • străpungerea
plural
  • străpungeri
  • străpungerile
genitiv-dativ singular
  • străpungeri
  • străpungerii
plural
  • străpungeri
  • străpungerilor
vocativ singular
plural