12 definiții pentru strădalnic stradanic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂDÁLNIC, -Ă, strădalnici, -ce, adj. (Înv. și reg.) Harnic, sârguincios. – Din sb. stradalnik.

strădalnic, ~ă smf, a [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 1v/17 / V: (înv) ~radan~ / Pl: ~ici, ~ice / E: slv страдалънъ] 1-2 (Asr) Sârguincios (2, 4).

STRĂDÁLNIC, -Ă, strădalnici, -ce, adj. (Înv. și reg.) Harnic, sârguincios. – Din scr. stradalnik.

STRĂDÁLNIC, -Ă, strădalnici, -e, adj. (Învechit, despre oameni) Străduitor. Și cum era moș Nichifor strădalnic și iute la trebile lui, răpede zvîrle niște coșolină în căruță, așterne deasupra o păreche de poclăzi, înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă și, tiva băiete! CREANGĂ, P. 113.

strădalnic a. Mold. străduitor: moșu era strădalnic CR. [Tras din slav. STRADALĬNŬ, care suferă].

strădálnic, -ă adj. (vsl. stradalĭnŭ, care sufere, cu sufixu -nic). Nord. Rar. Care se străduĭește, sîrguitor, harnic. – La Dos. stradanic (vsl. stradanŭ, care se ostenește).

stradanic, ~ă a vz strădalnic

stradánic, -ánie, V. strădalnic, -anie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

strădálnic (înv., reg.) adj. m., pl. strădálnici; f. strădálnică, pl. strădálnice

strădálnic adj. m., pl. strădálnici; f. sg. strădálnică, pl. strădálnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂDÁLNIC adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.

strădalnic adj. v. ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. SILITOR. SÎRGUINCIOS. SÎRGUITOR. VREDNIC. ZELOS.

Intrare: strădalnic
strădalnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strădalnic
  • strădalnicul
  • strădalnicu‑
  • strădalnică
  • strădalnica
plural
  • strădalnici
  • strădalnicii
  • strădalnice
  • strădalnicele
genitiv-dativ singular
  • strădalnic
  • strădalnicului
  • strădalnice
  • strădalnicei
plural
  • strădalnici
  • strădalnicilor
  • strădalnice
  • strădalnicelor
vocativ singular
plural
stradanic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)