11 definiții pentru strâns (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge.

STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge.

STRÂNS2 n. 1) v. STRÎNGERE. 2) Vremea culesului recoltei. /v. a strânge

strâns n. fapta de a strânge: strânsul bucatelor.

STRÎNS2 s. n. 1. Strîngere (I 2). De vei îndrăzni vreo vorbă, o s-o auz; un semn din ochi, o să-l văz; un gest, un semn, un strîns de mînă, o să-l simț. NEGRUZZI, S. III 431. Dragostea din ce-i făcută?... Din clipitul ochilor Și din strînsul mînilor. HODOȘ, P. P. 33. Dacă-i vrun drăguț al ei... răpede-i mai dă și-un strîns în brațe. ȘEZ. III 179. 2. Adunarea recoltei; cules. Avea doar doi oameni de credință, care-i păzeau bunurile... Domnul avocat Emil Sava, pentru acte, contracte și chestii de judecată, Ilie Sacară, pentru sămănatul și strînsul cîmpului. C. PETRESCU, R. DR. 97. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului. Era în luna lui august pe la strînsul pînei, cînd tata primi scrisoarea de la Bujor. GANE, N. I 159. Și mi-i mult, Mîndruțo, mult, Și-i mult de la strîns de fîn. HODOȘ, P. P. 52. 3. Adunarea unor lucruri împrăștiate, risipite. Sabina, încetează odată! o mustră sever Elena Lipan, ajutînd pe Catinca la strînsul tacîmurilor. C. PETRESCU, C. V. 94.

1) strîns n., pl. urĭ. Acțiunea de a strînge: strînsul grînilor. Fălcariță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRÂNS s. v. colică, crampă, îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, spasm, strângere, tetanie.

STRÂNS s. I. 1. v. legare. 2. v. încingere. 3. v. înșurubare. 4. v. încleștare. 5. v. împăturire. II. 1. v. recoltare. 2. v. colectare. 3. v. percepere. 4. v. ridicare.

STRÎNS s. I. 1. legare, legat, strîngere. (~ nojițelor la opinci.) 2. încingere, încins, înfășurare, înfășurat, strîngere. (~ brîului pe talie.) 3. înșurubare, strîngere. (~ piuliței.) 4. încleștare, strîngere, (înv.) strînsoare. (~ dinților.) 5. împăturire, îndoire, pliere, strîngere, (rar) pliaj, (pop.) păturire. (~ unei scrisori.) II. 1. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strîngere, (Transilv. și prin Maram. și Ban.) suretiu. (~ viei.) 2. adunare, colectare, strîngere. (~ laptelui din sat.) 3. încasare, percepere, strîngere. (~ taxelor.) 4. culegere, cules, ridicare, ridicat, strîngere. (~ unei hîrtii de pe jos.)

strîns s. v. COLICĂ. CRAMPĂ. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎNLĂNȚUIRE. SPASM. STRÎNGERE. TETANIE.

Intrare: strâns (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâns
  • strânsul
  • strânsu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • strâns
  • strânsului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strâns (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • De vei îndrăzni vreo vorbă, o s-o auz; un semn din ochi, o să-l văz; un gest, un semn, un strîns de mînă, o să-l simț. NEGRUZZI, S. III 431.
      surse: DLRLC
    • Dragostea din ce-i făcută?... Din clipitul ochilor Și din strînsul mînilor. HODOȘ, P. P. 33.
      surse: DLRLC
    • Dacă-i vrun drăguț al ei... răpede-i mai dă și-un strîns în brațe. ȘEZ. III 179.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Adunare a recoltei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cules (s.n.) un exemplu
      exemple
      • Avea doar doi oameni de credință, care-i păzeau bunurile... Domnul avocat Emil Sava, pentru acte, contracte și chestii de judecată, Ilie Sacară, pentru sămănatul și strînsul cîmpului. C. PETRESCU, R. DR. 97.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Vremea, timpul, momentul culesului recoltei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Era în luna lui august pe la strînsul pînei, cînd tata primi scrisoarea de la Bujor. GANE, N. I 159.
        surse: DLRLC
      • Și mi-i mult, Mîndruțo, mult, Și-i mult de la strîns de fîn. HODOȘ, P. P. 52.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Adunarea unor lucruri împrăștiate, risipite.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sabina, încetează odată! o mustră sever Elena Lipan, ajutînd pe Catinca la strînsul tacîmurilor. C. PETRESCU, C. V. 94.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi strânge
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX