13 definiții pentru strâns (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge.

STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge.

strâns1 [At: BREZOIANU, A. 69/4 / V: (înv) ~rins / Pl: (nob) ~uri, ~nși sm / E: strânge] 1 sn Exercitare (cu ceva) a unei presiuni (puternice), din două sau din mai multe părți ori din toate părțile, asupra unui obiect sau asupra unor părți ale corpului acestora, reducându-le volumul, modificându-le forma etc. Si: apăsare (1), apăsat1 (1), presare, presat1, strângere (1), strânsoare (1), strânsură (1), (înv) strânsătură (1), (înv) strângătură (1). 2 sn Apăsare continuă într-o parte, în mai multe părți sau în toate părțile, exercitată de un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte (prea) strâmt asupra corpului unei persoane sau asupra unei părți a acestuia, provocând jenă sau durere fizică. 3 sn (Pex) Senzație neplăcută sau durere pe care o simte cineva pe corp sau pe o parte a acestuia când poartă îmbrăcăminte sau încălțăminte incomodă sau strâmtă Si: strângere (3). 4 sn (Asr; fig) Constrângere (1). 5 sn Prindere (foarte) tare cu degetele mâinii (sau ale mâinilor) foarte apropiate între ele a unui obiect sau a unei părți a acestuia ori a unei ființe, mai ales persoane, sau a unei părți a corpului acestuia, ținând (cât mai) aproape de sine și nelăsând un timp (să se îndepărteze, să scape etc.) din mână Si: încleștare, încleștat, strângere (7), strânsoare (15), (rar) strânsătură (4), strânsură (4). 6 sn (Îs) ~ de mână (sau ~ul mâinii) (Întindere a mâinii drepte și prindere cu ea a mâinii drepte a cuiva ca) gest de salut (la întâlnire sau la despărțire), de afecțiune, de prietenie, de recunoștință pentru a felicita sau pentru a-și exprima compasiunea etc. Si: strângere de mână, (înv) strânsoare de mână, (înv) strânsură de mână. 7 sn (De obicei cu determinările „în brațe”, „la piept”) (Cuprindere cu putere cu mâinile, cu brațele a trupului cuiva pentru a duce și a ține foarte aproape de sine, ca) gest de prietenie, de mare afecțiune etc. Si: îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, înlănțuit, strângere (9), strânsoare (16), (rar) strânsătură (6), strânsură (6). 8 sn Tragere (foarte) tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, pentru a înnoda, a lega, a fixa, a închide etc. (mai) bine Si: strângere (10), (înv) strânsătură (7). 9 sn (Fam; îs) ~ al curelei Îndurare de foame. 10 sn (Fam; îs) ~ al curelei Limitare la un trai mai modest (pentru a face economii) Si: strângere a curelei. 11 sn (Rar) Strângere (13). 12 sn (Rar; fig) Strângere (15). 13 sn (Rar) Strângere (16). 14 sn (Încleștare puternică a dinților, a fălcilor, a pumnilor etc. ca) gest de stăpânire (cu greu) a iritării, a supărării, a furiei etc. Si: strângere (18). 15 sn (Rar) Apropiere a umerilor printr-o mișcare orientată în sus Si: (rar) strângere (19). 16 sn (Rar; îs) ~ din umeri Strângere din umeri. 17 sn (Rar; pan) Strângere (22). 18 sn (Rar) Intrare la apă (a materialelor textile sau a obiectelor din fibre naturale muiate sau spălate în apă). 19 sn (Rar) Strângere (21). 20 sn (Rar) Contractare (4). 21 sn (Pex; în credințele populare) Boală a copiilor mici caracterizată prin colici la stomac, care îi fac să se ghemuiască, să se zvârcolească, să plângă, să țipe etc. și care ar fi provocată de duhuri rele, de ființe imaginare etc. Si: (pop) apucat1 (4), epilepsie (1), strânsură (7), (reg) strânsătură (8). 22 sn (Îvr; îs) ul stomacului Gastrită. 23 sn (Îs) ~ul mațelor Enterită. 24 sn (Pex; în credințele populare) Duh rău care ar provoca gastrita și enteriota. 25 sn (Reg) Tetanos. 26 sm (Reg; lpl) Limbrici. 27 sn Fixare (mai bine) a două (sau mai multe) piese (filetate și) întrepătrunse printr-o mișcare de învârtire a unui șurub (și a unei piulițe) până la capătul filetului, până la refuz. 28 sn Înșurubare (foarte tare) Si: strângere (30). 29 sn (Predomină ideea de acumulare) Luare a unor obiecte, a unor ființe etc. răspândite, risipite, împrăștiate etc. și punerea lor laolaltă, la un loc sau la locul lor, făcând grămezi, mănunchiuri etc. Si: adunare (4), adunat1 (1), strângere (31), (rar) strânsoare (22), strânsură (10). 30 sn (Rar) Strângere (32). 31 sn (Reg; cu determinarea „la par”) Îngrămădire a grâului împrăștiat pe aria de treierat cu caii în mijlocul acesteia (în jurul stâlpului de care sunt legați, cu o funie, caii care treieră). 32 sn Adunare, de pe masă, după ce s-a terminat de mâncat, și punere deoparte a mâncărurilor rămase, a resturilor, a vaselor, a tacâmurilor etc. folosite și murdare pentru a elibera masa1 sau locul respectiv. 33 sn (Pex) Luare și punere la loc a unor obiecte împrăștiate, risipite etc. într-o încăpere, undeva etc., așezându-le în ordine Si: strângere (34). 34 (Pop; pex; fam) Dereticare. 35 sn Aducere (succesivă) într-un singur loc a unor obiecte, elemente etc. situate separat în diferite locuri (luând din mai multe părți și obținând mari aglomerări cantitative) Si: acumulare, acumulat1, concentrare (2), concentrat1 (2), strângere (35), (îvr) strânsoare (23). 36 sn (Reg; mai ales în Trs) Coagulare (a laptelui). 37 sn (De obicei cu determinări care arată felul) Luare a roadelor pământului, a recoltei etc. de pe câmp, din grădini, din livezi etc. Si: adunat1 (1), culegere (1), cules1 (1), recoltare, recoltat, recoltă, strângere (37), (înv) strânsură (21), (îvr) strânsoare (24). 38 sn Perioadă de timp sau momentul în care se strânge recolta. 39 sn (Rar) Colecționare. 40 sn Punere deoparte (puțin câte puțin, încetul cu încetul) de bunuri materiale, de bani etc. pentru (a consuma) mai târziu Si: acumulare, acumulat1, agoniseală (1), agonisire (2), agonisit1 (2), economisire (4), economisit1 (4), strângere (39), (rar) strângătură (3), (pop) chiverniseală (5), chivernisire (5), chivernisit1 (5), (reg) priștipeală, sclipuială, sclipuire1, zorobire, (îvr) strânsură (24). 41 sn (Înv; cu determinări care arată felul) Percepere. 42 sn Punere la un loc de bani, de obiecte, de materiale etc. (luând din mai multe părți) pentru un anumit scop Si: adunare (1), adunat1 (1), colectare (1), colectat (1), strângere (41). 43 sn Ajungere împreună cu alții (și în număr mare) într-un anumit loc (dinainte stabilit) la cineva sau în jurul cuiva (în vederea unui anumit scop) Si: adunare (2), adunat1 (3), întrunire, întrunit, reunire, (reg) închelbare, închelbărare, întrolocare, soborâre. 44 sn (Rar; pex) Sosire (3).

STRÂNS2 n. 1) v. STRÎNGERE. 2) Vremea culesului recoltei. /v. a strânge

strâns n. fapta de a strânge: strânsul bucatelor.

STRÎNS2 s. n. 1. Strîngere (I 2). De vei îndrăzni vreo vorbă, o s-o auz; un semn din ochi, o să-l văz; un gest, un semn, un strîns de mînă, o să-l simț. NEGRUZZI, S. III 431. Dragostea din ce-i făcută?... Din clipitul ochilor Și din strînsul mînilor. HODOȘ, P. P. 33. Dacă-i vrun drăguț al ei... răpede-i mai dă și-un strîns în brațe. ȘEZ. III 179. 2. Adunarea recoltei; cules. Avea doar doi oameni de credință, care-i păzeau bunurile... Domnul avocat Emil Sava, pentru acte, contracte și chestii de judecată, Ilie Sacară, pentru sămănatul și strînsul cîmpului. C. PETRESCU, R. DR. 97. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului. Era în luna lui august pe la strînsul pînei, cînd tata primi scrisoarea de la Bujor. GANE, N. I 159. Și mi-i mult, Mîndruțo, mult, Și-i mult de la strîns de fîn. HODOȘ, P. P. 52. 3. Adunarea unor lucruri împrăștiate, risipite. Sabina, încetează odată! o mustră sever Elena Lipan, ajutînd pe Catinca la strînsul tacîmurilor. C. PETRESCU, C. V. 94.

1) strîns n., pl. urĭ. Acțiunea de a strînge: strînsul grînilor. Fălcariță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRÂNS s. I. 1. v. legare. 2. v. încingere. 3. v. înșurubare. 4. v. încleștare. 5. v. împăturire. II. 1. v. recoltare. 2. v. colectare. 3. v. percepere. 4. v. ridicare.

STRÂNS s. v. colică, crampă, îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, spasm, strângere, tetanie.

strîns s. v. COLICĂ. CRAMPĂ. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎNLĂNȚUIRE. SPASM. STRÎNGERE. TETANIE.

STRÎNS s. I. 1. legare, legat, strîngere. (~ nojițelor la opinci.) 2. încingere, încins, înfășurare, înfășurat, strîngere. (~ brîului pe talie.) 3. înșurubare, strîngere. (~ piuliței.) 4. încleștare, strîngere, (înv.) strînsoare. (~ dinților.) 5. împăturire, îndoire, pliere, strîngere, (rar) pliaj, (pop.) păturire. (~ unei scrisori.) II. 1. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strîngere, (Transilv. și prin Maram. și Ban.) suretiu. (~ viei.) 2. adunare, colectare, strîngere. (~ laptelui din sat.) 3. încasare, percepere, strîngere. (~ taxelor.) 4. culegere, cules, ridicare, ridicat, strîngere. (~ unei hîrtii de pe jos.)

Intrare: strâns (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâns
  • strânsul
  • strânsu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • strâns
  • strânsului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strâns (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • De vei îndrăzni vreo vorbă, o s-o auz; un semn din ochi, o să-l văz; un gest, un semn, un strîns de mînă, o să-l simț. NEGRUZZI, S. III 431.
      surse: DLRLC
    • Dragostea din ce-i făcută?... Din clipitul ochilor Și din strînsul mînilor. HODOȘ, P. P. 33.
      surse: DLRLC
    • Dacă-i vrun drăguț al ei... răpede-i mai dă și-un strîns în brațe. ȘEZ. III 179.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Adunare a recoltei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cules (s.n.) un exemplu
      exemple
      • Avea doar doi oameni de credință, care-i păzeau bunurile... Domnul avocat Emil Sava, pentru acte, contracte și chestii de judecată, Ilie Sacară, pentru sămănatul și strînsul cîmpului. C. PETRESCU, R. DR. 97.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Vremea, timpul, momentul culesului recoltei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Era în luna lui august pe la strînsul pînei, cînd tata primi scrisoarea de la Bujor. GANE, N. I 159.
        surse: DLRLC
      • Și mi-i mult, Mîndruțo, mult, Și-i mult de la strîns de fîn. HODOȘ, P. P. 52.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Adunarea unor lucruri împrăștiate, risipite.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sabina, încetează odată! o mustră sever Elena Lipan, ajutînd pe Catinca la strînsul tacîmurilor. C. PETRESCU, C. V. 94.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi strânge
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX