STIMULATÓR, -OÁRE, stimulatori, -oare, adj., s. m., s. n. 1. Adj., s. m. (Substanță, agent, element) care stimulează; spec. (substanță organică) care, în cantități mici, accelerează creșterea plantelor. 2. S. n. (Și în sintagma stimulator cardiac) Dispozitiv electronic implantat în corp și conectat la inimă cu scopul de a realiza o stimulare regulată a contracțiilor cardiace prin șocuri electrice minime, în cazul unor tulburări de ritm severe sau ca mijloc de diagnosticare. – Din fr. stimulateur.

stimulator, ~oare [At: NEGULICI / V: ~lăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: stimula + -tor] 1-4 smf, a Stimulativ (1-4). 5 sm (Șîs ~ de creștere) Factor, element care stimulează (3). 6 sm (Spc) Substanță organică, biologic activă, conținută în plante sau obținută prin procedee chimice care, în cantități mici, accelerează dezvoltarea plantelor. 7 sm (Îs) ~ cardiac Dispozitiv electronic implantat în corp și conectat la inimă cu scopul de a realiza o stimulare regulată a contracțiilor cardiace prin șocuri electrice minime, în cazul unor tulburări de ritm severe sau, rar, ca mijloc de diagnostic.

STIMULATÓR, -OÁRE, stimulatori, -oare, adj., s. m. (Substanță, agent, element) care stimulează; spec. (substanță organică) care, în cantități mici, accelerează creșterea plantelor. – Din fr. stimulateur.

STIMULATÓR s.m. Substanță chimică pe care planta și-o prepară singură și care-i este necesară pentru o creștere în condiții bune. [Cf. fr. stimulateur].

STIMULATÓR, -OÁRE adj., s. m. (substanță, agent, aparat) care stimulează. ◊ (substanță organică) care accelerează creșterea plantelor. (< fr. stimulateur, lat. stimulator)

STIMULATÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Care stimulează. /<fr. stimulateur

STIMULATÓR² ~i m. mai ales la pl. Substanță organică activă care accelerează creșterea plantelor. /<fr. stimulateur

stimulător, ~oare a vz stimulator

stimulatór cardiác sint. s. 1974 Proteză cardiacă electronică; pace-maker v. pace-maker, electrocardioscop (din fr. stimulateur cardiaque)

stimulatór¹ adj. m., pl. stimulatóri; f. sg. și pl. stimulatoáre

stimulatór² (substanță) s. m., pl. stimulatóri

*stimulatór³ (aparat) s. n., pl. stimulatoáre

stimulatór adj. m., s. m., pl. stimulatóri; f. sg. și pl. stimulatoáre

STIMULATÓR adj., s. 1. adj. v. stimulativ. 2. s. (BIOL.) stimulator de creștere = substanță de creștere. 3. adj. emulativ, încurajator, stimulativ. (Întrecere cu caracter ~.) 4. adj. v. mobilizator.

STIMULATOR adj. 1. stimulativ. (Factor ~.) 2. emulativ, încurajator, stimulativ. (Întrecere cu caracter ~.) 3. antrenant, mobilizator, stimulativ. (O acțiune ~.)

Stimulator ≠ anihilant