stimulator, ~oare [At: NEGULICI / V: ~lăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: stimula + -tor] 1-4 smf, a Stimulativ (1-4). 5 sm (Șîs ~ de creștere) Factor, element care stimulează (3). 6 sm (Spc) Substanță organică, biologic activă, conținută în plante sau obținută prin procedee chimice care, în cantități mici, accelerează dezvoltarea plantelor. 7 sm (Îs) ~ cardiac Dispozitiv electronic implantat în corp și conectat la inimă cu scopul de a realiza o stimulare regulată a contracțiilor cardiace prin șocuri electrice minime, în cazul unor tulburări de ritm severe sau, rar, ca mijloc de diagnostic.