14 definiții pentru stibiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÍBIU s. n. (Chim.) Antimoniu. – Din lat. stibium.

STÍBIU s. n. (Chim.) Antimoniu. – Din lat. stibium.

stibiu sn [At: STAMATI, D. / Pl: ? / E: lat stibium] Metaloid de culoare albă-cenușie, cu numeroase folosiri în industrie Si: antimoniu, (înv) sârmea1, surmă.

STÍBIU s.n. Antimoniu. [Pron. -biu. / < lat. stibium].

STÍBIU s. n. antimoniu. (< lat. stibium)

STÍBIU n. Metaloid alb-argintiu, întrebuințat pentru realizarea unor aliaje în poligrafie, în industria cauciucului și în tehnică; antimoniu. /<lat. stibium

*stíbiŭ n. (lat. stibium, vgr. stibi, oxid negru de stibiŭ, cu care se înegreaŭ sprincenele). Chim. Un metal trivalent solid lucitor albăstruĭ care se găsește în natură supt formă de stibină, iar în Algeria ca oxid cristalizat. Se sparge ușor și se pulverizează. Are o densitate de 6,715, o greutate atomică de 119,6, se topește la 450 de grade și se volatilizează la roș viŭ. Literele de tipar aŭ 80 % plumb și 20 % stibiu. Pliniŭ vorbește de el; călugăru Valentin, la sfîrșitu sec. 16, l-a izolat. Se numește și antimoniŭ și sarea pisiciĭ. V. antimoniŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stibiu [biu pron. bĭu] s. n., art. stibiul; simb. Sb

stibiu [biu pron. bĭu] s. n., art. stibiul; simb. Sb

stíbiu s. n. [-biu pron. -biu], art. stíbiul; simb. Sb

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STÍBIU s. (CHIM.) antimoniu, (înv.) sârmea, surmă.

STIBIU s. (CHIM.) antimoniu, (înv.) sîrmea, surmă.

Intrare: stibiu
  • pronunție: stibĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stibiu
  • stibiul
  • stibiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • stibiu
  • stibiului
plural
vocativ singular
plural
Sb simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Sb
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stibiusubstantiv neutru

  • 1. chimie Metaloid alb-argintiu, întrebuințat pentru realizarea unor aliaje în poligrafie, în industria cauciucului și în tehnică. DEX '09 DLRLC DN NODEX Șăineanu, ed. VI
  • comentariu simbol Sb DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.