STERÍL, -Ă, sterili, -e, adj. 1. (Despre ființe) Care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe; sterp. ♦ (Despre pământ) Care nu este productiv, roditor, pe care nu pot crește (în bune condiții) plante. ◊ Pământ steril (și substantivat, n.) = partea nefolositoare dintr-un zăcământ sau dintr-un produs minier. 2. Fig. Care nu produce nimic, care nu duce la nimic, care nu dă niciun rezultat; care este fără folos, zadarnic; infructuos, sterp. 3. (Care a fost) sterilizat sau dezinfectat. – Din fr. stérile, lat. sterilis.

STERÍL, -Ă, sterili, -e, adj. 1. (Despre ființe) Care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe; sterp. ♦ (Despre pământ) Care nu este productiv, roditor, pe care nu pot crește (în bune condiții) plante. ◊ Pământ steril (și substantivat, n.) = partea nefolositoare dintr-un zăcământ sau dintr-un produs minier. 2. Fig. Care nu produce nimic, care nu duce la nimic, care nu dă nici un rezultat; care este fără folos, zadarnic; infructuos, sterp. 3. (Care a fost) sterilizat sau dezinfectat. – Din fr. stérile, lat. sterilis.

STERÍL, -Ă, sterili, -e, adj. 1. (Despre oameni și animale) Care nu poate procrea, care nu se poate reproduce; sterp (3). (Fig.) Îi sărută obrajii... cu nesațiul maternității ei, osîndită să rămînă pentru totdeauna sterilă. C. PETRESCU, Î. II 254. ♦ (Despre plante) Care nu face roade sau semințe; sterp (4). ◊ (În denumirile unor specii de plante) Ovăz steril. 2. (Despre pămînt, locuri etc.) Neproductiv, neroditor, sterp (1). Solul, lipsit de activitatea biologică bună a microorganismelor corespunzătoare, devine pentru plante un substrat steril. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 365, 5/1. ◊ Pămînt steril (și substantivat, n.) = partea nefolositoare dintr-un zăcămînt sau dintr-un produs minier. Strat de steril. 3. Fig. Care nu produce nimic, care nu duce la nimic, care nu dă nici un rezultat, fără folos, fără succes, zadarnic, infructuos; sterp (5). Discuții sterile. ▭ [Știința] rămîne, totuși, sterilă, dacă nu vizează aplicațiunea practică. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 1/4. Veți ști... a înfrîna avîntul balamutic (= dement) ce a luat limba romînă sub impulsul pedanților sterili. ALECSANDRI, S. 3. 4. (Despre un mediu biologic, un obiect etc.) În care sau de pe care au fost distruși microbii sau alte microorganisme; lipsit de microbi; dezinfectat. Pansament steril. ▭ [Pasteur] se întreba dacă în atmosferă nu se găsesc zone fecunde și zone sterile. MARINESCU, P. A. 85.

STERÍL, -Ă adj. 1. Neroditor, neproductiv; sterp. ♦ Care nu poate face pui, copii; care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe. 2. (Fig.) Care nu duce la nimic, fără folos; gol, deșert. 3. Care a fost sterilizat, dezinfectat. // s.n. Material dintr-un minereu, fără valoare industrială. [< fr. stérile, cf. lat. sterilis].

STERÍL, -Ă I. adj. 1. neroditor, neproductiv, sterp. ◊ care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe. 2. (fig.) care nu duce la nimic, fără folos. 3. care a fost sterilizat, dezinfectat. II. s. n. partea nefolositoare dintr-un zăcământ sau dintr-un produs minier. (< fr. stérile, lat. sterilis)

STERÍL ~ă (~i, ~e) 1) (despre ființe) Care este lipsit de posibilitatea de reproducere; inapt de a procrea; sterp. 2) (despre plante) Care nu produce nici semințe și nici fructe; sterp. 3) (despre sol) Care nu este roditor; sterp; arid. 4) (despre alianțe de căsătorie) Care a rămas fără copii; fără urmași. Mariaj ~. 5) (despre roci) Care este lipsit de minereu. 6) (despre instrumente medicale, pansament) Care a fost supus sterilizării; prelucrat în vremea sterilizării; dezinfectat. 7) fig. Care este lipsit de eficiență; fără utilitate; inutil. Discuție ~ă. 8) (despre persoane) Care produce puțin; fără rezultate pozitive. /<fr. stérile, lat. sterilis

steril a. sterp.

*stéril, -ă adj. (lat. sterilis). Sterp, neroditor. – Ob. steríl (fr. stérile). V. fecund.

steríl adj. m., pl. steríli; f. sterílă, pl. steríle

steríl adj. m., pl. steríli; f. sg. sterílă, pl. steríle

STERÍL adj. v. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.

STERÍL adj., s. I. adj. 1. (BIOL.) sterp, (înv. și pop.) știr, (Transilv.) știriță, (înv.) sec. (Femelă ~.) 2. (BOT.) sterp. (Plantă ~.) 3. nefertil, neproductiv, neroditor, sărac, slab, sterp, (rar) nerodnic, sărăcăcios, sec, (Transilv.) macru, (înv.) neproducător, sterpos. (Un sol ~.) 4. (FARM., MED.) aseptic, dezinfectat, sterilizat. (Pansament ~.) II. s. (MIN.) gangă.

STERIL adj. 1. sterp, (înv. și pop.) știr, (Transilv.) știriță, (înv.) sec. (Femelă ~.) 2. sterp. (Plantă ~.) 3. nefertil, neproductiv, neroditor, sărac, slab, sterp, (rar) nerodnic, sărăcăcios, sec, (Transilv.) macru, (înv.) neproducător, sterpos. (Un sol ~.) 4. (FARM., MED.) aseptic, dezinfectat, sterilizat. (Pansament ~.)

steril adj. v. INEFICACE. INEFICIENT. INFRUCTUOS. INUTIL. NEFOLOSITOR. NETREBUINCIOS. NEUTIL. VAN. ZADARNIC.

Steril ≠ fecund, fertil, nesteril, productiv, roditor, nesterilizat