12 definiții pentru stelă (s.f.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STELĂ, stele, s. f. (În Antichitate) Mic monument comemorativ sau funerar, în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi. – Din fr. stèle.
stelă sf [At: ODOBESCU, S. II, 415 / Pl: ~le / E: lat stela, fr stèle] 1 Mic monument cu caracter comemorativ sau sepulcral, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră în formă de fus, de coloană, de obelisc sau de placă, așezat vertical, împodobit cu basoreliefuri și purtând inscripții care îi indică semnificația. 2 (Nav) Unghi diedru format între laturile unor piese metalice folosite în construcții navale. 3 Echer articulat, reglabil, folosit în topometrie și construcții navale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELĂ, stele, s. f. Mic monument cu caracter comemorativ, în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi, specific antichității. – Din fr. stèle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STELĂ, stele, s. f. Mic monument format dintr-un singur bloc de piatră și purtînd de obicei inscripții sau sculpturi. Stelă funerară. ▭ Tot din Rusănești este și frumoasa stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei. ODOBESCU, S. II 415.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELĂ s.f. Monument în formă de coloană sau de obelisc, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră, care poartă de obicei o inscripție. ♦ Colonetă avînd deasupra un obiect decorativ, o statuetă etc. [< fr. stèle, cf. gr. stele – coloană].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELĂ s. f. 1. monument funerar, coloană sau obelisc, dintr-un singur bloc de piatră, care poartă de obicei o inscripție. 2. colonetă având deasupra un obiect decorativ, o statuetă etc. (< lat. stela, fr. stèle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STELĂ ~e f. Monument comemorativ, în formă de mică coloană sau pilastru, construit dintr-un bloc monolit de piatră, de obicei cu sculpturi în relief. /<lat. stella, fr. stéle
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stelă f. coloană fără capitel, acoperită cu o inscripțiune: stelă funerară.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*stélă f., pl. e (lat. stela și stele, d. vgr. stéle). Monolit (în formă de coloană întreagă saŭ frîntă) destinat să poarte o inscriptiune, maĭ ales funerară, la vechiĭ Grecĭ și Egiptenĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stelă s. f., g.-d. art. stelei; pl. stele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stelă s. f., g.-d. art. stelei; pl. stele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stelă s. f., g.-d. art. stelei; pl. stele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stelă, stelesubstantiv feminin
- 1. Mic monument comemorativ sau funerar, în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi. DEX '09 DLRLC DN
- Stelă funerară. DLRLC
- Tot din Rusănești este și frumoasa stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei. ODOBESCU, S. II 415. DLRLC
- 1.1. Colonetă având deasupra un obiect decorativ, o statuetă etc. DN
-
etimologie:
- stèle DEX '09 DEX '98 DN