12 definiții pentru staționar (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STAȚIONÁR, -Ă, staționari, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care nu variază câtva timp; constant. ♦ (Despre planete) Care (în aparență) nu-și schimbă câtva timp locul pe sfera cerească. ♦ Care rămâne în aceeași stare, care nu mai evoluează, care nu progresează; spec. (despre boli) care nu se agravează (dar nici nu se ameliorează). 2. (Despre un mediu fluid) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp; (despre un câmp de forțe) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp. II. S. n. 1. Serviciu într-un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați (pentru un timp mai scurt) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament. 2. (Înv.) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr-un port. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. stationnaire, lat. stationarius.

STAȚIONÁR, -Ă, staționari, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care nu variază câtva timp; constant. ♦ (Despre planete) Care (în aparență) nu-și schimbă câtva timp locul pe sfera cerească. ♦ Care rămâne în aceeași stare, care nu mai evoluează, care nu progresează; spec. (despre boli) care nu se agravează (dar nici nu se ameliorează). 2. (Despre un mediu fluid) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp; (despre un câmp de forțe) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp. II. S. n. 1. Serviciu într-un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați (pentru un timp mai scurt) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament. 2. (Înv.) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr-un port. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. stationnaire, lat. stationarius.

staționar, ~ă [At: BREZOIANU, A. 282/20 / V: (îvr) ~iu, stațiunariu / Pl: ~i, ~e / E: fr stationnaire, lat stationarium] 1 a (Liv; d. procese, fenomene, acțiuni) Neschimbător. 2 a (Rar) Care nu variază în timp Si: constant (1), invariabil, neschimbat. 3 a (D. fluide) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp. 4 a (Îs) Curgere ~ă Curgere a unui fluid astfel încât liniile de curent să nu-și modifice forma sau poziția. 5 a (D. câmpurile de forță) Care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp. 6 a (Îs) Regim ~ Evoluție a unui sistem fizic sau tehnic în decursul căreia mărimile de stare se mențin constante. 7-8 smf, a (Persoană sau obiect) care stă pe loc. 9-10 smf, a (Persoană sau vehicul) care staționează (2). 11-12 sn, a (Rar; îs) (Aparat de radio) ~ (Radio2) care poate fi alimentat numai de la o sursă de curent electric alternativ și care nu se transportă ușor, fiind de dimensiuni relativ mari. 13 a (Îs) Pescuit ~ Pescuit cu undița. 14 sn (Înv) Navă de război care staționa în apele maritime ale unui port și supraveghea traficul vaselor. 15-16 sn, a (Unitate medicală pe lângă o policlinică, pe lângă un dispensar, un spital etc.) în care bolnavii sunt internați un timp scurt pentru diagnostic sau tratament.

STAȚIONÁR2, staționare, s. n. (Învechit) Navă de luptă, aparținînd de obicei unui stat puternic, care staționa un timp mai îndelungat în porturile unui stat mic, în scop de a supraveghea traficul vaselor. Mi s-a trimis la Samos, în tot timpul cît am șezut acolo, cîte un staționar francez sau englez. GHICA, S. 421.

STAȚIONÁR1, staționare, s. n. (În opoziție cu ambulatoriu) Serviciu de spital în care sînt internați bolnavii pentru tratament. Staționar de chirurgie. Staționar de pediatrie.

STAȚIONÁR, -Ă adj. 1. Care stagnează, care nu variază câtva timp; constant. ♦ Care rămâne în aceeași stare, care nu evoluează. 2. (Despre un mediu fluid, un câmp de forțe) Care are în fiecare punct o viteză, o intensitate independentă de timp. // s.n. 1. Mic vas de război care are misiunea de a supraveghea intrarea și ieșirea navelor într-un port. 2. Centru sanitar pentru îngrijirea bolnavilor. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. stationnaire].

STAȚIONÁR, -Ă I. adj. 1. care stagnează, care nu variază câtva timp; constant. ◊ care rămâne în aceeași stare, care nu evoluează. 2. (despre un mediu fluid, un câmp de forțe) care are în fiecare punct o viteză, o intensitate independentă de timp. II. s. n. 1. dispensar pentru îngrijirea bolnavilor. 2. mică navă staționată într-un post care supraveghează respectarea regulilor de navigație, de pescuit etc. (< fr. stationnaire, lat. stationarius)

STAȚIONÁR1 ~e n. 1) Instituție medicală în care sunt internați bolnavii pentru diagnosticare și tratament; spital. 2) înv. Mic vas militar care supraveghea intrarea și ieșirea din port. /<fr. stationnaire, lat. stationarius

staționar a. care rămâne în acelaș loc. ║ n. mică corabie de răsboiu ce supraveghează intrarea unei rade.

*staționár, -ă adj. (lat. stationarius, d. statio, stațiune; fr. -onnaire). Care rămîne în aceĭașĭ stare: termometru staționar, boală staționară. S. n., pl. e. Mic bastiment de războĭ care supraveghează o radă saŭ staționează într’un port străin ca să-șĭ protejeze conaționaliĭ la nevoĭe (barabaftă).

dispensár-staționár-salváre s. n. Stabiliment medical cu dispensar, staționar și stație de salvare ◊ „[...] avea la dispoziție o mare cantină-restaurant cu săli de mese în anexele sociale ale halelor, cămine pentru tineret, un club și un dispensar-staționar-salvare. Sc. 21 I 78 p. 1 (din dispensar + staționar + salvare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

staționár2 (-ți-o-) s. n., pl. staționáre

staționár s. n. (sil. -ți-o-), pl. staționáre

Intrare: staționar (s.n.)
staționar2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: sta-ți-o-nar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • staționar
  • staționarul
  • staționaru‑
plural
  • staționare
  • staționarele
genitiv-dativ singular
  • staționar
  • staționarului
plural
  • staționare
  • staționarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

staționar (s.n.)

  • 1. Serviciu într-un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați (pentru un timp mai scurt) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Staționar de chirurgie. Staționar de pediatrie.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr-un port.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Mi s-a trimis la Samos, în tot timpul cît am șezut acolo, cîte un staționar francez sau englez. GHICA, S. 421.
      surse: DLRLC

etimologie: