10 definiții pentru stâlpișor stâlpșor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂLPIȘÓR, stâlpișori, s. m. Diminutiv al lui stâlp; stâlpuleț, stâlpușor. [Var.: (reg.) stâlpșór s. m.] – Stâlp + suf. -ișor.

STÂLPIȘÓR, stâlpișori, s. m. Diminutiv al lui stâlp; stâlpuleț, stâlpușor. [Var.: (reg.) stâlpșór s. m.] – Stâlp + suf. -ișor.

stâlpișor sm [At: (a. 1654) IORGA, S. D. XIII, 118 / V: (reg) ~pșor / Pl: ~i / E: stâlp + -ișor] 1-4 (Șhp) Stâlp (1-2) (mai) mic, (mai) subțire Si: (rar) stâlpuleț (1-2), stâlpușor (1-2). 5 Monument funerar (mai) mic, în formă de coloană, care se așază la capul mormântului Si: (rar) stâlpuleț (3) Cf stâlp (13).

STÂLPȘÓR s. m. v. stâlpișor.

STÂLPȘÓR s. m. v. stâlpișor.

stâlpșor sm vz stâlpișor

STÎLPIȘÓR, stîlpișori, s. m. Diminutiv al lui stîlp. – Variantă: stîlpșor (BIBICESCU, P. P. 326) s. m.

STÎLPȘÓR s. m. v. stîlpișor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stâlpișór s. m., pl. stâlpișóri

stâlpișór s. m., pl. stâlpișóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÂLPIȘÓR s. stâlpuleț, stâlpușor.

STÎLPIȘOR s. stîlpuleț, stîlpușor.

Intrare: stâlpișor
stâlpișor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stâlpișor
  • stâlpișorul
  • stâlpișoru‑
plural
  • stâlpișori
  • stâlpișorii
genitiv-dativ singular
  • stâlpișor
  • stâlpișorului
plural
  • stâlpișori
  • stâlpișorilor
vocativ singular
plural
stâlpșor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stâlpșor
  • stâlpșorul
  • stâlpșoru‑
plural
  • stâlpșori
  • stâlpșorii
genitiv-dativ singular
  • stâlpșor
  • stâlpșorului
plural
  • stâlpșori
  • stâlpșorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)