stâlpișor sm [At: (a. 1654) IORGA, S. D. XIII, 118 / V: (reg) ~pșor / Pl: ~i / E: stâlp + -ișor] 1-4 (Șhp) Stâlp (1-2) (mai) mic, (mai) subțire Si: (rar) stâlpuleț (1-2), stâlpușor (1-2). 5 Monument funerar (mai) mic, în formă de coloană, care se așază la capul mormântului Si: (rar) stâlpuleț (3) Cf stâlp (13).