splanhnologie sfs [At: KRETZULESCU, A. 265/3 / V: (înv) ~ancn~ / E: fr splanchnologie] Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul organelor interne.

SPLANHNOLOGIE s.f. Parte a anatomiei care studiază viscerele. [Gen. -iei. / < fr. splanchnologie, cf. gr. splanchnon – viscere, logos – studiu].

SPLANHNOLOGIE s. f. parte a anatomiei care studiază viscerele. (< fr. splanchnologie)

splancnologie sf vz splanhnologie

splanhnologie (desp. splanh-no-) s. f., art. splanhnologia, g.-d. splanhnologii, art. splanhnologiei

splanhnologie s. f., art. splanhnologia, g.-d. art. splanhnologii, art. splanhnologiei

splanhnologie s. f., art. splanhnologia, g.-d. splanhnologii, art. splanhnologiei

SPLANHNO- (SPLANCHNO-) „viscere, organe abdominale”. ◊ gr. splankhnon „măruntaie, viscere” > fr. splanchno-, engl. id., germ. id. > rom. splanhno- și splanchno-. □ ~cel (v. -cel₂), s. n., hernie a viscerelor abdominale; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a viscerelor realizată cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină medicală care studiază viscerele; ~megalie (v. -megalie), s. f., creștere anormală în volum a viscerelor; ~micrie (v. -micrie), s. f., scădere a volumului și a greutății viscerelor; ~pleură (v. -pleură), s. f., perete compus din endoderm și pătura splanhnică a mezodermului lateral; ~ptoză (splanchnoptoză) (v. -ptoză), s. f., cădere sau deplasare a viscerelor; ~tomie (splanchnotomie) (v. -tomie), s. f., disecție a organelor abdominale; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe sau microbi) care se fixează în mod electiv pe viscere.