somatometrie sfs [At: DER / E: fr somatométrie] 1 Ramură a antropologiei care studiază caracterele măsurabile ale corpului. 2 Măsurare a diferitelor regiuni ale corpului la animale, pentru aprecirea proporțiilor corporale, importante în cadrul lucrărilor de selecție.

SOMATOMETRIE s. f. Ansamblul măsurărilor efectuate pentru a determina forma și dimensiunile corpului animalelor.

SOMATOMETRIE s.f. Antropometrie. ♦ Ansamblul măsurărilor efectuate pentru determinarea dimensiunilor și formelor corpului animalelor. [Gen. -iei. / < fr. somatométrie].

SOMATOMETRIE s. f. 1. antropometrie. 2. ansamblu de măsurări pentru determinarea dimensiunilor și formelor corpului animalelor. (< fr. somatométrie)

SOMATOMETRIE f. 1) Ramură a antropologiei care se ocupă cu studiul dimensiunilor corpului omenesc și ale părților lui; antropometrie. 2) Ramură a zootehniei care se ocupă cu studiul dimensiunilor și formelor caracteristice corpului animalelor. /<fr. somatométrie

somatometrie (desp. -me-tri-) s. f., art. somatometria, g.-d. somatometrii, art. somatometriei

somatometrie (-me-tri-) s. f., art. somatometria, g.-d. art. somatometrii, art. somatometriei

somatometrie s. f. (sil. -tri-), art. somatometria, g.-d. somatometrii, art. somatometriei

SOMATO- „corp, corpuscul, granulă, organit”. ◊ gr. soma, atos „corp” > fr. somato-, germ. id., engl. id. > rom. somato-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă care, pe cale de diviziune, dă naștere unor celule somatice; ~cit (v. -cit), s. n., celulă somatică; ~crome (v. -crom), s. f. pl., celule nervoase avînd un corp celular bine definit, înconjurînd nucleul pe toate părțile; ~estezie (v. -estezie), s. f., modalitate de recepție a proceselor care se produc în segmente somatice sau corporale; ~fite (v. -fit), s. f., plante superioare provenite din celule somatice; ~fiziogramă (v. fizio-, v. -gramă), s. f., diagramă cuprinzînd cerințele și contraindicațiile medicale, fiziologice, ale unei profesiuni sau loc de muncă; ~gamie (v. -gamie), s. f., formare a sporofitului din celule vegetative fuzionate; ~gen (v. -gen₁), adj., 1. Dezvoltat din celule somatice. 2. Cu caractere dobîndite; ~genetic (v. -genetic), adj., relativ la somatogeneză; ~geneză (v. -geneză), s. f., tulburare care apare la un organism, datorită unei mutații în celulele somatice; ~genie (v. -genie₁), s. f., apariție a unor caractere somatice sub influența condițiilor ecologice; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., posibilitate de a cunoaște diferitele segmente ale corpului; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a cerințelor biomedicale, proprii unei profesiuni; ~logie (v. -logie₁), s. f., știință care se ocupă cu studiul corpului viețuitoarelor, atît din punct de vedere anatomic, cît și fiziologic; ~megalie (v. -megalie), s. f., anomalie constînd în creșterea exagerată a întregului corp; sin. gigantism; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., 1. Ramură a antropologiei care se ocupă cu măsurarea și cu calculul statistic al elementelor corpului omenesc. 2. Ansamblu de măsurători efectuate pentru determinarea dimensiunilor și formelor corpului animalelor; ~mixie (v. -mixie₁), s. f., înmulțire prin copularea a două celule vegetative; ~pag (v. -pag), s. n., monstru fetal dublu, cu trunchiurile unite; ~pedie (v. -pedie), s. f., ramură a defectologiei care studiază deficiențele fizice somatice; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., protoplasmă a corpului celular, exceptînd celulele germinale; ~pleură (v. -pleură), s. f., membrană parietală a mezodermului animalelor celomate; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen vizual al constituției somatice; ~tip (v. -tip), s. n., complex de caractere somatice individuale; ~tom (v. -tom), s. n., segment transversal al unui corp animal organizat după tipul metamerelor somatice, identice și succesive; sin. embriotom (2); ~tonie (v. -tonie), s. f., componentă psihică a personalității caracterizată prin predominanța funcțiilor musculare, a activității, a energiei, a dorinței de a se impune; ~topie (v. -topie), s. f., corespondența existentă între zonele nervoase centrale talamice sau corticale și teritoriile somatice; ~trofic (v. -trofic), adj., (despre hormoni, auxine etc.) care stimulează procesele de nutriție și creștere; ~trop (v. -trop), adj., 1. Care are afinitate pentru corp. 2. (Despre hormoni) Care stimulează creșterea organismului.

SOMATOMETRIE (< fr. {i}; gr. somat- „corp” + metron „măsură”) s. f. Ramură a antropologiei care studiază aspectele cantitative, măsurabile ale corpului. ♦ Măsurarea corpului animalelor pentru aprecierea proporțiilor corporale, importante în cadrul lucrărilor de selecție.