6 definiții pentru socotit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, cumpătat, măsurat. – V. socoti.

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, cumpătat, măsurat. – V. socoti.

socotit2, ~ă a [At: IST. AM. 65v/19 / Pl: ~iți, ~e / E: socoti] 1 (Rar; d. oameni sau d. manifestările, creațiile etc. lor) Prețuit. 2 (Dob; Mun; în credințele populare) Important. 3 (Rar; d. oameni) Apreciat. 4 (Înv; d. obiecte, figuri geometrice etc.) Calculat (1). 5 (Înv) Numărat2. 6 (D. oameni) Care analizează atent o situație, un fapt etc., cumpănind toate aspectele, toate argumentele etc. și ținând seama de împrejurări sau de urmări Si: chibzuit2 (1), cumpănit2 (9), măsurat2, (pop) chitit2 (6), cântărit2 (3), (îrg) socotitor (11). 7 (Îvr) Imaginat. 8 (Pop; de obicei d. obiecte, d. mâncăruri etc.) Deosebit2 (2).

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, înțelept, cumpătat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOCOTIT adj. 1. v. calculat. 2. v. chibzuit. 3. v. chibzuit, cumpănit, gândit, judicios, matur, serios, temeinic. (O judecată ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, gândit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.)

SOCOTIT adj. 1. calculat, chibzuit, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrînat, măsurat, moderat, ponderat, (prin vestul Transilv.) samalit. (Un om ~; o viată ~.) 2. chibzuit, cuminte, înțelept, (pop.) mintos. (O măsură ~.) 3. chibzuit, cumpănit, gîndit, judicios, matur, serios, temeinic. (O judecată ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, gîndit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.)

Socotit ≠ nesocotit, nesăbuit

Intrare: socotit (adj.)
socotit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • socotit
  • socotitul
  • socotitu‑
  • socoti
  • socotita
plural
  • socotiți
  • socotiții
  • socotite
  • socotitele
genitiv-dativ singular
  • socotit
  • socotitului
  • socotite
  • socotitei
plural
  • socotiți
  • socotiților
  • socotite
  • socotitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

socotit, socotiadjectiv

etimologie:
  • vezi socoti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.