opțiuni
  • info
7 definiții pentru slăbănogit

Explicative DEX

SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. (Înv.) Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi.

slăbănogit, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 2621/59 / V: (înv) slobon~ / Pl: ~iți, ~e / E: slăbănogi] 1 (Înv; d. oameni, d. corpul lor ori d. părți ale corpului lor) Paralizat. 2 (Înv; pgn) Îmbolnăvit. 3 (Înv; pgn) Infirm. 4-6 (Rar) Slab (2, 9, 55).

SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi.

SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Devenit slăbănog; lipsit de putere fizică sau morală, slăbit, istovit. Nu cer adăpost decît pentru o noapte, ca să-mi odihnesc slăbănogitele picioare. GANE, N. II 79. Cu greu își mai poate urni... trupul său slăbănogit. HOGAȘ, DR. II 113. Zăvorăște-ți porțile Și-ndoiește-ți strejile Că e roșul odihnit și Corbea slăbănogit. TEODORESCU, P. P. 535. ♦ (Despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. Un glas slăbănogit îi zise: Bine ai venit. ISPIRESCU, L. 10.

slobonogit, ~ă a vz slăbănogit

Sinonime

SLĂBĂNOGIT adj. v. slab, slăbănog, slăbit, tras, uscățiv.

slăbănogit adj. v. SLAB. SLĂBĂNOG. SLĂBIT. TRAS. USCĂȚIV.

Intrare: slăbănogit
slăbănogit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slăbănogit
  • slăbănogitul
  • slăbănogitu‑
  • slăbănogită
  • slăbănogita
plural
  • slăbănogiți
  • slăbănogiții
  • slăbănogite
  • slăbănogitele
genitiv-dativ singular
  • slăbănogit
  • slăbănogitului
  • slăbănogite
  • slăbănogitei
plural
  • slăbănogiți
  • slăbănogiților
  • slăbănogite
  • slăbănogitelor
vocativ singular — —
plural — —
slobonogit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slăbănogit, slăbănogităadjectiv

  • 1. învechit Care și-a pierdut puterea, vigoarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: istovit slab slăbit slăbănog tras uscățiv
    • format_quote Nu cer adăpost decît pentru o noapte, ca să-mi odihnesc slăbănogitele picioare. GANE, N. II 79. DLRLC
    • format_quote Cu greu își mai poate urni... trupul său slăbănogit. HOGAȘ, DR. II 113. DLRLC
    • format_quote Zăvorăște-ți porțile Și-ndoiește-ți strejile Că e roșul odihnit și Corbea slăbănogit. TEODORESCU, P. P. 535. DLRLC
    • 1.1. rar (Despre glas, sunete) Lipsit de intensitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stins
      • format_quote Un glas slăbănogit îi zise: Bine ai venit. ISPIRESCU, L. 10. DLRLC
etimologie:
  • vezi slăbănogi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.