SLOBOZITOR, slobozitoare, s. n. (Pop.) Parte a războiului de țesut formată dintr-un ax de lemn lung care fixează sulul de dinapoi și care permite (când este înlăturat) desfășurarea urzelii de pe sul. – Slobozi + suf. -tor.

slobozitor, ~oare [At: CORESI, EV. 142 / V: (reg) scl~ / Pl: ~i, ~oare / E: slobozi + -tor] 1-2 smf, a (Înv) Eliberator (din robie, din închisoare, din captivitate etc.). 3 sf (Reg; șîs ~oarea boabelor) Grăunțar la moară. 4 sm (Pop) Parte a războiului de țesut, formată dintr-un băț lung care fixează sulul de dinapoi și care permite, când este înlăturat, desfășurarea urzelii pe sul Si: (reg) armăsar (12), întorcător, lăsător, opritor, zatcă, zăvor. 5 sf (Reg) Opritor la joagăr. 6 s (Reg) Schimbătoare (14) 7 sn (Trs) Muierușcă. 8 sm (Înv; Bis) Mântuitor. 9 sf (Reg) Căderea apei la moară. 10 sf (Reg) Scoc. 11 sf (Reg) Loc (într-o pădure) de unde sunt împinși bușteni la vale. 12 sn (Reg; îf slobozitor) Trăgaci. 13 sn (Reg) Gealău. 14 a (Înv; d. medicamente, ceaiuri etc.) Care provoacă eliminarea din organism. 15 a (Îvr; d. surse de lumină sau de căldură) Emițător (de raze, de lumină, de căldură etc.).

SLOBOZITOR, slobozitoare, s. n. Parte a războiului de țesut formată dintr-un băț lung care fixează sulul de dinapoi și care permite (când este înlăturat) desfășurarea urzelii de pe sul. – Slobozi + suf. -tor.

SLOBOZITOR, slobozitoare, s. n. Piesă a războiului de țesut, constituită dintr-un băț lung care fixează sulul de dinapoi și care permite (cînd este înlăturat) desfășurarea urzelii de pe sul. Cu ajutorul slobozitorului... te-au întins în stative. CREANGĂ, la CADE.

SLOBOZITOR ~oare n. (la războiul de țesut) Băț cu ajutorul căruia se fixează sau se sloboade sulul de dinapoi. /a slobozi + suf. ~tor

slobozitor n. băț de învârtit sulul dinapoi al războiului spre a da drumul la urzeală.

sclobozitor, ~oare a vz slobozitor

slobozitor (pop.) s. n., pl. slobozitoare

slobozitor (pop.) s. n., pl. slobozitoare

slobozitor s. n., pl. slobozitoare

SLOBOZITOR s. v. cocârlă, schimbătoare.

SLOBOZITOR s. (TEHN.) întinzător, întorcător, (reg.) încordător, zăvor, (Munt.) crivea, (Mold. și Bucov.) pochiheci, (Olt. și Ban.) zatcă. (~ la războiul de țesut.)

SLOBOZITOR adj., s. v. dezrobitor, eliberator, liberator.

slobozitor adj., s. v. DEZROBITOR. ELIBERATOR. LIBERATOR.

SLOBOZITOR s. (TEHN.) întinzător, întorcător, (reg.) încordător, zăvor, (Munt.) crivea, (Mold. și Bucov.) pochiheci, (Olt. și Ban.) zatcă. (~ la războiul de țesut.)

slobozitor s. v. COCÎRLĂ. SCHIMBĂTOARE.