21 de definiții pentru sită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÍTĂ, site, s. f. 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente. ♦ Spec. Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic. ♦ Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros. ♦ Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc. 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie. ♦ Grilă (la lămpile de radio). 3. (În sintagma) Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii. 4. (Bot.; în compusul) Sita-zânelor = plantă erbacee cu flori albe păroase și cu țepi la extremități (Carlina acanthifolia). – Din sl. sito.

si sf [At: DOSOFTEI, PS. 490/19 / V: (înv) sătă, sea / Pl: ~te / E: vsl сито] 1 Obiect de gospodărie format dintr-un cadru circular, de lemn, de metal etc. pe care este fixată o țesătură de sârmă, de fibre textile etc., cu ajutorul căruia se cern făina, diverse materii granuloase, se pasează anumite legume fierte, fructe, se strecoară lichide etc Si: (reg) scuturătoare (9) Vz ciur (1), (îvp) dârmon (1). 2-3 (Prc; șfg) Țesătura sitei (1). 4-5 (Îljv; în legătură cu verbele „a ploua”, „a cerne”, „a bura”, „a trece” sau cu substantivul „ploaie”) Ca prin ~ Mărunt și continuu. 6 (Reg; îlav; în legătură cu verbul „a se uita”) Ca prin ~ Cu ochii pe jumătate închiși. 7 (Îvr; îlav) Ca la ~, ca la ~ta cumetrii Mereu. 8 (Îe) A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ A analiza (pe cineva sau ceva) temeinic, minuțios și critic. 9 (Pop; îe) A da (sau, rar, a căuta) (bobi) cu ~ta, a trage în bobi pe ~ (sau pe fundul ~tei) A ghici viitorul cuiva. 10 (Pop; îae) A face prevestiri. 11 (Pop; îe) A strica ~ta cu cineva A rupe relațiile de prietenie cu cineva. 12 (Reg; îe) A bate în ~ (și) în covată A face orice pentru realizarea unui scop. 13 (Adesea udp „de”) Conținutul unei site (1). 14-15 Țesătură de fire metalice ori textile sau tablă perforată cu ochiuri de dimensiuni mici, fixată pe un cadru, folosit(ă) la separarea sau sortarea prin cernere a unor materiale granulate sau în pulberi. 16-17 (Șfg) Plasă deasă (pentru protecția ferestrelor, a dulapurilor, a ventilatoarelor etc.) 18 (Îlav; în legătură cu verbele „a privi”, „a zări”, „a se zări”, „a vedea”) Ca prin ~ Neclar. 19 (Apc; reg) Obrăzar. 20 (Elt) Electrod în formă de sită, intercalat între anodul și catodul unei poliode, având diferite funcțiuni Si: grătar (9), grilă (3). 21 (Șîs ~ de incandescență, ~ Auer) Manșon din fire textile impregnate cu o soluție chimică, aplicat deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a se obține o lumină mai vie. 22 (Îs) ~ fotografică Dispozitiv optic dintr-o placă de sticlă pe care sunt trasate combinații de linii foarte subțiri sau de puncte și care se așază, la fotoreproducere, în fața plăcii fotografice pentru divizarea imaginii în puncte de aceeași densitate Si: raster. 23 (Îs) ~ moleculară Silicat natural sau sintetic cu proprietatea de a reține în golurile rețelei cristaline diferite molecule organice cu dimensiuni mai mici decât o anumită dimensiune dată. 24 (Îs) Os cu ~ Bucată de os de vită cu aspect poros. 25 (Reg; pan) Sitișcă (3). 26 (Reg; pan; șîs sâta coșului) Copăița în care curg grăunțele din coș înainte de a trece între pietrele morii. 27 (Reg; pan) Un fel de linguriță puțin scobită prevăzută cu găuri, folosită la prepararea urdei. 28 (Reg; pan) Urdiniș. 29 (Mol; îc) ~-zânelor Plantă erbacee din familia compozeelor cu flori albe păroase și cu țepi la extremități Si: scai măgăresc (Onopordon acanthium). 30 (Bot; Mol; îac) Turtă (Carlina acaulis). 31 (Bot; îac) Turtă (Carlina vulgaris). 32 (Îac) Planta Carlina acanthifolia. 33 (Mol; îcs) De-a ~ta cumetrei, de-a ~ta la cumătra Joc de copii cu mingea. 34 (Lpl; art.) Horă nedefinită mai îndeaproape. 35 Melodie după care se execută sitele (34).

SÍTĂ, site, s. f. 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente. ♦ Spec. Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic. ♦ Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros. ♦ Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc. 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie. ♦ Grilă (la lămpile de radio). 3. (În sintagma) Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii. – Din sl. sito.

SÍTĂ, site, s. f. 1. Obiect de gospodărie format dintr-o pînză de sîrmă sau de fibre textile, fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal; servește la cernut făină, mai rar la zdrobit legume sau fructe. O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi, mare cît o sită. CREANGĂ, P. 243. Făina... se cerne prin sită. ȘEZ. V 3. Ea s-a dus iar în cămară Și a scos o sită deasă, Tot cu firu de mătasă. ANT. LIT. POP. I 623. Sus bat dobele, jos cad negurile (Sita). Sita nouă șade-n cui (= tot lucrul nou își are cinstea lui). (Cu parafrazarea proverbului) Pentru babă, sita nouă nu mai avea loc în cui. CREANGĂ, P. 5. Sita nouă cerne bine (= omul în general lucrează cu rîvnă la început, apoi se lenevește). ◊ (În superstiții) Babele... trag pe fundul sitei în 41 de bobi. CREANGĂ, A. 12. Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. ◊ (În metafore și comparații) Ca și cum s-ar încerca să privească printr-o sită deasă... BUJOR, S. 43. Parcă începuse a zări ca prin sită. ISPIRESCU, L. 158. (Fig.) A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11. (Sugerînd ideea de filtrare neclară a luminii) Prin sita deasă ce mă împresura, zării Siretul încremenit, înghețat. SADOVEANU, P. 124. O sită se coboară pe ochi, vezi turbure, nu mai vezi. DELAVRANCEA, O. II 41. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. Afară e o vreme cîinească; plouă ca prin sită și bate vînt rece. CARAGIALE, O. II 226. Trecut și prin ciur și prin sită v. ciur. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) cu de-amănuntul și în chip critic, alegînd numai ce este corespunzător scopului. Dăruitorul cărților de intrare... nu s-a înșelat în trecerea prin sită a invitaților. PAS, Z. III 274. ♦ Os cu sită = bucată de os cu aspect poros, din carnea de vită. 2. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, servind la separarea prin cernere a diferitelor materiale. Sitele de sîrmă dîrdîiau, alegînd nisipul. ANGHEL-IOSIF, C. L. 53. ♦ Pînză deasă de sîrmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri fără uși etc. Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz, luînd aerul de afară... sorbindu-l printr-un burlan la gura căruia, noroc că se afla o sită, fiindcă altminteri ar fi fost trase și păsările care treceau în zbor. BOGZA, V. J. 27. ♦ Pînză metalică servind la strecurarea lichidelor. 3. Un fel de manșon făcut dintr-o țesătură fină de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a se obține o lumină mai vie. Felinarul cu sita lui de gaz aerian venea tocmai bine pînă la suporții înflorați de fier ai balconului. CAMIL PETRESCU, N. 19. Automobilele rare înaintau bîjbîind, cu farurile oarbe. Sitele de gaz aerian sfîrîiau... dîndu-și sufletul. C. PETRESCU, C. V. 267. ♦ Grilă (1). 4. Văl prins la potcapul înalților prelați și lăsat (lung) pe spate. 5. Compus: (Bot.) sita-zînelor = turtă. Un miros de iarbă-mare, sita-zinelor și alte ierburi uscate își gîdila nasul. CONTEMPORANUL, VI 291.

SÍTĂ ~e f. 1) Unealtă de cernut formată dintr-o rețea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tablă perforată și fixată într-un cadru (de obicei circular). * A ploua ca prin ~ a ploua mărunt și des; a bura. A vedea (sau a zări) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceață. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amănunțit și în mod critic (pe cineva sau ceva). ~a nouă șade-n cui ceea ce este nou este prețuit într-un mod deosebit. 2) rar Rețea de sârmă (sau de alt material) cu ochiuri mărunte, pusă la ferestre. /<sl. sito

sită f. unealtă de strecurat lichide sau de cernut materii pulverizate; fig. prin a negurilor sită de cu noaptea iarna cerne AL. [Slav. SITA].

sítă f., pl. e (vsl. sîrb. bg. rus. sito, sită; ung. szita, sită; ngr. sita, alb. sită, setă, d. lat. sêta, păr gros de porc, de cal, de unde și it. seta, fr. soie, sp. seda, germ. seide, matasă). O unealtă culinară de cernut făină (Se compune dintr’un cerc lat pe care e întinsă o țesătură de păr de cal saŭ de sîrmă. Țesătură de asbest (inventată de Auer) care, pusă la becurile de gaz, produce o lumină albă strălucitoare. A zări ca pin sită, a zări puțin din pricina vederiĭ slabe saŭ a unuĭ desiș. Plouă ca pin sită, plouă des și mărunt. Om trecut și pin sită și pin ciur (saŭ și pin ciur, și pin dîrmon saŭ veșcă), om trecut pin multe aventurĭ saŭ blestemățiĭ. A bate’n sită și’n covată, a face tot posibilu și a prezenta mîncarea la masă, a învinge o dificultate. Prov. Sita noŭă șade’n cuĭ, nevasta nu e pusă la muncă grea și nu e bătută îndată după nuntă, omu noŭ în serviciu e maĭ cruțat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sítă s. f., g.-d. art. sítei; pl. síte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÍTĂ s. 1. (prin Transilv.) scuturătoare. (~ pentru cernerea unui material granular.) 2. ciur. (Trece prin ea ca prin ~.) 3. (ELECTRONICĂ) grătar, grilă. (~ la o poliodă.) 4. (FOTO) sită fotografică = raster.

SÍTĂ s. v. strecurătoare.

SI s. 1. (prin Transilv.) scuturătoare. (~ pentru cernerea unui material granular.) 2. ciur. (Se vede ca prin ~.) 3. (ELECTRONICĂ) grătar, grilă. (~ la o poliodă.) 4. (FOTO) sită fotografică = raster.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sítă (-te), s. f. – Ciur, dîrmon. – Mr. sită. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) sito (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 345; Meyer, Neugr. St., II, 58; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Conev 64), cf. ngr. σίτα, calabr. sita.Der. sitar, s. m. (meseriaș care face site), cf. sb., cr., slov. sitar; sitișcă, s. f. (strecurătoare).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SITA BUZĂULUI, com. în jud. Covasna, situată pe cursul superior al râului Buzău, la poalele N ale m-ților Siriu; 4.836 loc. (2005). Expl. de gresii. Fabrică de cherestea. Păstrăvărie. Pe terit. satului Crasna a fost descoperit (1887) un tezaur alcătuit din bare de aur, turnate la Sirmium (azi Sremska Mitrovica în Serbia), cu efigii de împărați romani, dintre care cea mai recentă este aceea a lui Grațian. Satul S.B. apare menționat documentar în 1533.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea plămânii făcuți sită expr. (deț., înv.) a fi bolnav de tuberculoză

a-i da (cuiva) mălaiul prin sită expr. a lua banii cuiva.

Intrare: sită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • si
  • sita
plural
  • site
  • sitele
genitiv-dativ singular
  • site
  • sitei
plural
  • site
  • sitelor
vocativ singular
plural

sită

  • 1. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: sitișoară un exemplu
    exemple
    • Sitele de sîrmă dîrdîiau, alegînd nisipul. ANGHEL-IOSIF, C. L. 53.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 11 exemple
      exemple
      • O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi, mare cît o sită. CREANGĂ, P. 243.
        surse: DEX '09
      • Făina... se cerne prin sită. ȘEZ. V 3.
        surse: DLRLC
      • Ea s-a dus iar în cămară Și a scos o sită deasă, Tot cu firu de mătasă. ANT. LIT. POP. I 623.
        surse: DLRLC
      • Sus bat dobele, jos cad negurile (Sita).
        surse: DLRLC
      • în superstiții Babele... trag pe fundul sitei în 41 de bobi. CREANGĂ, A. 12.
        surse: DLRLC
      • în superstiții Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
        surse: DLRLC
      • metaforic în comparații Ca și cum s-ar încerca să privească printr-o sită deasă... BUJOR, S. 43.
        surse: DLRLC
      • metaforic în comparații Parcă începuse a zări ca prin sită. ISPIRESCU, L. 158.
        surse: DLRLC
      • figurat A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11.
        surse: DLRLC
      • figurat Prin sita deasă ce mă împresura, zării Siretul încremenit, înghețat. SADOVEANU, P. 124.
        surse: DLRLC
      • figurat O sită se coboară pe ochi, vezi turbure, nu mai vezi. DELAVRANCEA, O. II 41.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Sita nouă șade-n cui = ceea ce este nou este prețuit într-un mod deosebit.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Pentru babă, sita nouă nu mai avea loc în cui. CREANGĂ, P. 5.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Sita nouă cerne bine = omul în general lucrează cu râvnă la început, apoi se lenevește.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: bura (astupa) bura (ploua) un exemplu
      exemple
      • Afară e o vreme cîinească; plouă ca prin sită și bate vînt rece. CARAGIALE, O. II 226.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.6. expresie Trecut și prin ciur și prin sită.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: examina un exemplu
      exemple
      • Dăruitorul cărților de intrare... nu s-a înșelat în trecerea prin sită a invitaților. PAS, Z. III 274.
        surse: DEX '09
    • 1.8. Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.9. Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz, luînd aerul de afară... sorbindu-l printr-un burlan la gura căruia, noroc că se afla o sită, fiindcă altminteri ar fi fost trase și păsările care treceau în zbor. BOGZA, V. J. 27.
        surse: DLRLC
  • 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Felinarul cu sita lui de gaz aerian venea tocmai bine pînă la suporții înflorați de fier ai balconului. CAMIL PETRESCU, N. 19.
      surse: DLRLC
    • Automobilele rare înaintau bîjbîind, cu farurile oarbe. Sitele de gaz aerian sfîrîiau... dîndu-și sufletul. C. PETRESCU, C. V. 267.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Grilă (la lămpile de radio).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grilă
  • 3. (în) sintagmă Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. Văl prins la potcapul înalților prelați și lăsat (lung) pe spate.
    surse: DLRLC

etimologie: