21 de definiții pentru sipet
din care- explicative (11)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipet] – Din tc. sepet.
SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipet] – Din tc. sepet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sipet sn [At: (a. 1715) ȘIO II1, 323 / V: (înv) săp~, sep~, sipit, (reg) sâpit / A și: sipet / Pl: ~e, ~uri / E: tc sepet] Cufăr de papură împletită, de nuiele sau de lemn, de obicei îmbrăcat în piele și ornamentat, uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri metalice, în care se păstrează haine sau obiecte de valoare Si: (rar) sinet, (reg) orman1 Vz cufăr, ladă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn, de obicei înflorat sau vopsit (uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. Au venit lăutarii, s-au încins cuptoarele cuhniei, s-au scos din sipete fețe de masă și ștergare noi-nouțe. GALAN, Z. R. 76. [Nicoară] avea într-un sipet ferecat cărțile lui din vremea cît stătuse ucenic la Bar. SADOVEANU, N. P. 209. Dădu tîrcoale sipetului cu scoabe și cercuri și ținte de fier. C. PETRESCU, A. R. 196. ◊ Fig. Moghilă, am aci cheia cu care să descui sipetele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. DELAVRANCEA, O. II 132. – Accentuat și: sipet. – Pl. și: (învechit) sipeturi (ODOBESCU, S. I 95, GHICA, S. A. 112).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIPET ~e n. Cufăr de lemn cu capac boltit, uneori ornamentat și ferecat, în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. /<turc. sepet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sipet n. coș de papură servind de cufăr: un chervan plin cu sipeturi OD. [Turc. SEPET].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sípet (Mold. Munt. est) n., pl. e, și sipét (Munt. vest) n., pl. urĭ (vechĭ și sepet, d. turc. sepét, sepéd, coș, paner; sepet sandyk, cufăr de împletitură de nuiele, sunduc; ngr. sepéti, sîrb. sepet; ung. szepet). Rar azĭ. Cufăr.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săpet sn vz sipet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sâpit sn vz sipet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sepet sn vz sipet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sipit sn vz sipet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sepét V. sipet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sipet s. n., pl. sipete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sipet s. n., pl. sipete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sipet s. n., pl. sipete/sipeturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sipet, pl. sipete
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sipet, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SIPET s. (Ban.) orman. (~ înflorat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SIPET s. v. cufăr, ladă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sipet s. v. CUFĂR. LADĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIPET s. (Ban.) orman. (~ înflorat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sipet (-te), s. n. – Cufăr, ladă. Tc. sepet (Șeineanu, II, 323), cf. ngr. σέπετι, sb. sepet.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sipet, sipetesubstantiv neutru
- 1. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au venit lăutarii, s-au încins cuptoarele cuhniei, s-au scos din sipete fețe de masă și ștergare noi-nouțe. GALAN, Z. R. 76. DLRLC
- [Nicoară] avea într-un sipet ferecat cărțile lui din vremea cît stătuse ucenic la Bar. SADOVEANU, N. P. 209. DLRLC
- Dădu tîrcoale sipetului cu scoabe și cercuri și ținte de fier. C. PETRESCU, A. R. 196. DLRLC
- Moghilă, am aci cheia cu care să descui sipetele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. DELAVRANCEA, O. II 132. DLRLC
-
- comentariu Accentuat și: sipet. DEX '09 DLRLC
- comentariu Plural și: sipeturi. DLRLC
etimologie:
- sepet DEX '09 DEX '98