13 definiții pentru simpatiza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIMPATIZÁ, simpatizez, vb. I. 1. Tranz. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva. ◊ Refl. recipr. Se simpatizează de multă vreme. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.). – Din fr. sympathiser.

SIMPATIZÁ, simpatizez, vb. I. 1. Tranz. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva. ◊ Refl. recipr. Se simpatizează de multă vreme. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.). – Din fr. sympathiser.

simpatiza [At: FM (1832), 25/2 / Pzi: ~zez / E: fr sympathiser] 1-2 vtrr (C. i. oameni) A avea simpatie (1) față de cineva Si: a (se) agrea (2). 3 vi (Udp „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele, acțiunile etc. unei persoane, colectivități sau mișcări, în urma aceluiași schimb de idealuri, aspirații sau interese etc. 4 vi (Udp „cu”) A fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile.

SIMPATIZÁ, simpatizez, vb. I. Tranz. A avea sentimente de simpatie față de cineva. De ce nu treci o dată pe la Laura?... Știi cît te simpatizează. C. PETRESCU, Î. II 124. [Nadina] i se părea ființa cea mai fermecătoare și lăsa să se înțeleagă că-l simpatizează. REBREANU, R. I 179. ♦ Intranz. A împărtăși sentimentele și aspirațiile cuiva, a sprijini pe cineva sau ceva. «Rușii simpatizează cu dorința poporului romîn de a se uni într-un singur stat» – scria marele democrat-revoluționar rus N. G. Cernîșevski. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872.

SIMPATIZÁ vb. I. tr. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. ♦ intr. A împărtăși ideile, sentimentele și aspirațiile cuiva. [< fr. sympathiser].

SIMPATIZÁ vb. I. tr. a avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. II. intr. a împărtăși ideile, sentimentele sau aspirațiile cuiva. (< fr. sympathiser)

A SIMPATIZÁ ~éz 1. tranz. A trata cu simpatie; a agrea. ~ pe cineva. 2. intranz. (urmat de prepoziția cu) A se plasa pe aceleași poziții; a fi de acord. /<fr. sympathiser

simpatizà v. a avea simpatie unul pentru altul.

*simpatizéz v. tr. (d. simpatie; fr. sympathiser). Simt simpatie p. cineva: leneșa nu-l simpatizează pe harnic. V. refl. Eĭ nu se simpatizează. V. intr. Leneșu nu simpatizează cu harnicu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

simpatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 simpatizeáză

simpatizá vb., ind. prez. 1 sg. simpatizéz, 3 sg. și pl. simpatizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SIMPATIZÁ vb. a agrea, a-i plăcea. (Îl ~ pentru însușirile lui.)

SIMPATIZA vb. a agrea, a-i plăcea. (Îl ~ pentru însușirile lui.)

Intrare: simpatiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • simpatiza
  • simpatizare
  • simpatizat
  • simpatizatu‑
  • simpatizând
  • simpatizându‑
singular plural
  • simpatizea
  • simpatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • simpatizez
(să)
  • simpatizez
  • simpatizam
  • simpatizai
  • simpatizasem
a II-a (tu)
  • simpatizezi
(să)
  • simpatizezi
  • simpatizai
  • simpatizași
  • simpatizaseși
a III-a (el, ea)
  • simpatizea
(să)
  • simpatizeze
  • simpatiza
  • simpatiză
  • simpatizase
plural I (noi)
  • simpatizăm
(să)
  • simpatizăm
  • simpatizam
  • simpatizarăm
  • simpatizaserăm
  • simpatizasem
a II-a (voi)
  • simpatizați
(să)
  • simpatizați
  • simpatizați
  • simpatizarăți
  • simpatizaserăți
  • simpatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • simpatizea
(să)
  • simpatizeze
  • simpatizau
  • simpatiza
  • simpatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

simpatiza

  • 1. tranzitiv A avea sentimente de simpatie față de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • De ce nu treci o dată pe la Laura?... Știi cît te simpatizează. C. PETRESCU, Î. II 124.
      surse: DLRLC
    • [Nadina] i se părea ființa cea mai fermecătoare și lăsa să se înțeleagă că-l simpatizează. REBREANU, R. I 179.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Se simpatizează de multă vreme.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. intranzitiv (Cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • «Rușii simpatizează cu dorința poporului romîn de a se uni într-un singur stat» – scria marele democrat-revoluționar rus N. G. Cernîșevski. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872.
      surse: DLRLC

etimologie: