opțiuni
  • info

10 definiții pentru sfănțuială

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFĂNȚUIALĂ, sfănțuieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. – Sfănțui + suf. -eală.

SFĂNȚUIALĂ, sfănțuieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. – Sfănțui + suf. -eală.

sfănțuială sf [At: DDRF / Pl: ~ieli / E: sfănțui + -eală] (Pop) 1 Mituire. 2 (Pex) Stoarcere de bani, de bunuri etc. Si: (pop) sfănțuire (2), sfănțuit (2). 3 (Pex) Escrocare.

SFĂNȚUIALĂ, sfănțuieli, s. f. (Familiar) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei; dare sau luare de mită; corupere. Judecă don premar Mai strașnic ca un jandar... Căci îi cere sfănțuială Și-n cap cîte-o miruială. ȘEZ. XII 35.

sfănțuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a sfănțuĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfănțuială (fam.) s. f., g.-d. art. sfănțuielii; pl. sfănțuieli

sfănțuială (fam.) s. f., g.-d. art. sfănțuielii; pl. sfănțuieli

sfănțuială s. f., g.-d. art. sfănțuielii; pl. sfănțuieli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFĂNȚUIALĂ s. v. mită, mituială, mituire, șperț, șperțuială.

sfănțuială s. v. MITĂ. MITUIALĂ. MITUIRE. ȘPERȚ. ȘPERȚUIALĂ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sfănțuială, sfănțuieli s. f. 1. mituire 2. acceptare de mită

Intrare: sfănțuială
sfănțuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfănțuială
  • sfănțuiala
plural
  • sfănțuieli
  • sfănțuielile
genitiv-dativ singular
  • sfănțuieli
  • sfănțuielii
plural
  • sfănțuieli
  • sfănțuielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfănțuială, sfănțuielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Sfănțui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.