13 definiții pentru sferoid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFEROÍD, sferoide, s. n. Corp cu o formă apropiată de aceea a unei sfere (format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale). – Din fr. sphéroïde.

SFEROÍD, sferoide, s. n. Corp cu o formă apropiată de aceea a unei sfere (format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale). – Din fr. sphéroïde.

sferoid, snf, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~e snf și a, (înv) ~izi sm / E: fr sphéroïde, lat sphaeroides, ger sphäroidisch] (Înv) 1-2 (Corp) care are o formă apropiată de aceea a unei sfere și rezultată prin rotirea unei elipse, a unui ovoid etc. în jurul uneia dintre axele sale.

SFEROÍD, sferoide, s. n. Corp format prin rotirea unei elipse, a unui oval etc. în jurul unei axe și avînd o formă apropiată de aceea a unei sfere. – Pl. și: (m.) sferoizi.

SFEROÍD s.n. Corp asemănător unei sfere, format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale. [Pron. -ro-id, pl. -ide, (s.m.) -izi. / < fr. sphéroïde, cf. gr. sphaira – sferă, eidos – aspect].

SFEROÍD s. n. corp aproape sferic, format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale. (< fr. sphéroïde)

SFEROÍD ~e n. Corp geometric de formă aproape sferică, obținut prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele ei de simetrie. /<fr. sphéroïde, lat. sphaeroides, germ. Sphäroidisch

sferoid n. solid geometric a cărui figură seamănă cu a sferei.

*sferoíd, -ă adj. (vgr. sphairoeidés. Cp. cu etmo-, sfeno- și rombo-id). Sferic. – Și sferoidal, ceĭa ce nu e maĭ bine.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sferoíd (corp aproape sferic) s. n., pl. sferoíde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFEROÍD s. (MAT.) elipsoid de rotație.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SFERO- „sferă, glob; globular, globulos”. ◊ gr. sphaira „glob, sferă” > fr. sphéro-, it. sfero-, germ. sphäro- > rom. sfero-.~campimetru (v. campi-, v. -metru1), s. n., instrument oftalmologic prevăzut cu cupolă, pentru măsurarea cîmpului vizual; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe sferice; ~cefal (v. -cefal), adj., cu capul globulos; ~cit (v. -cit), s. n., globul roșu cu diametrul redus; ~fachie (sferofakie) (v. -fachie), s. f., anomalie congenitală caracterizată prin sfericitatea cristalinului; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante cu fructificații globuloase; ~id (v. -id), s. n., corp asemănător cu o sferă, format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale; ~lit (v. -lit1), s. n., agregat mineral de formă sferică; ~litic (v. -litic1), adj., (despre roci) care conține sferolite; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru determinarea curburii suprafețelor sferice; ~plast (v. -plast), s. n., celulă de formă sferică; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe globuloase; ~spor (v. -spor), s. m., grup de patru spori obligatorii, formați în sporange, la feoficee și rodoficee; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., zoosporange de formă sferică, prezent la peronosporacee; ~tecă (v. -tecă), s. f., corp sferic de fructificație, cu peridie uniloculară, prezent la ascomicete; ~zom (v. -zom), s. m., totalitatea microzomilor unei celule.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SFEROÍD (< fr.; {s} sfero- + gr. eidos „aspect”) s. n. Corp geometric asemănător cu o sferă dar cu o ușoară turtire la capete. De ex. Pământul poate fi considerat, ca formă gemerală, un s. de rotație (turtirea la Poli se datorează forței centrifuge care a acționat în timpul formării lui cu o intensitate mai mare la Ecuator, scăzând spre cei doi Poli, astfel că axa polară este cu 43 km mai mică decât diametrul Ecuatorului). Totuși, datorită neregularităților suprafeței terestre, nu este un s. perfect, ci o formă particulară a acestuia numită geoid.

Intrare: sferoid
sferoid1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sferoid
  • sferoidul
  • sferoidu‑
plural
  • sferoide
  • sferoidele
genitiv-dativ singular
  • sferoid
  • sferoidului
plural
  • sferoide
  • sferoidelor
vocativ singular
plural
sferoid2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sferoid
  • sferoidul
  • sferoidu‑
plural
  • sferoizi
  • sferoizii
genitiv-dativ singular
  • sferoid
  • sferoidului
plural
  • sferoizi
  • sferoizilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sferoid

  • 1. Corp cu o formă apropiată de aceea a unei sfere (format prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: