9 definiții pentru sfârcâi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFÂRCÂÍ, sfấrcâi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trece cu putere (și cu zgomot) aerul pe nas; a smârcâi, a smiorcăi. – Cf. smârcâi.

SFÂRCÂÍ, sfấrcâi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trece cu putere (și cu zgomot) aerul pe nas; a smârcâi, a smiorcăi. – Cf. smârcâi.

SFÎRCÎÍ, sfîrcîiesc, vb. IV. Tranz. A trage pe nas; a smiorcăi. Dascălul Simion Fosa din Țuțuieni, numai pentru că vorbește mai în tîlcuri decît alții și sfîrcîiește toată ziua la tabac, cere cîte trei husăși pe lună. CREANGĂ, A. 16.

sfârcăì v. Mold. a trage tabac pe nas: toată ziua sfârcăiește la tabac CR. [Cf. sfară].

sfî́rcîĭ V. smîrcîî.

smî́rcîĭ și smórcăĭ și -ĭésc, a -ĭ v. Intr. (vsl. smrŭkati, rus. smórkatĭ, a-țĭ sufla nasu, d. vsl. smrŭkŭ, mucĭ; bg. smŭrkam, trag aer pe nas, smrŭk, tragere de tabac. V. smîrc, smorcăĭ). Fam. Fac smorca-smorca, ca apa’n cizme, muciĭ în nas cînd îĭ tragĭ ș. a., scîncesc, tot plîng (vorbind de copiĭ). V. refl. Îmĭ suflu nasu cu zgomot. – Și zm-. În nord și sfîrcîĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sfârcâí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sfấrcâie, imperf. 3 sg. sfârcâiá; conj. prez. 3 să sfấrcâie

sfârcâí vb., ind. prez. 1 sg. sfârcâi/sfârcâiésc, imperf. 3 sg. sfârcâiá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfârcâie/sfârcâiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFÂRCÂÍ vb. v. biciui, priza, smiorcăi, șfichiui, trage.

sfîrcîi vb. v. BICIUI. PRIZA. SMIORCĂI. ȘFICHIUI. TRAGE.

Intrare: sfârcâi
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfârcâi
  • sfârcâire
  • sfârcâit
  • sfârcâitu‑
  • sfârcâind
  • sfârcâindu‑
singular plural
  • sfârcâie
  • sfârcâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sfârcâi
(să)
  • sfârcâi
  • sfârcâiam
  • sfârcâii
  • sfârcâisem
a II-a (tu)
  • sfârcâi
(să)
  • sfârcâi
  • sfârcâiai
  • sfârcâiși
  • sfârcâiseși
a III-a (el, ea)
  • sfârcâie
(să)
  • sfârcâie
  • sfârcâia
  • sfârcâi
  • sfârcâise
plural I (noi)
  • sfârcâim
(să)
  • sfârcâim
  • sfârcâiam
  • sfârcâirăm
  • sfârcâiserăm
  • sfârcâisem
a II-a (voi)
  • sfârcâiți
(să)
  • sfârcâiți
  • sfârcâiați
  • sfârcâirăți
  • sfârcâiserăți
  • sfârcâiseți
a III-a (ei, ele)
  • sfârcâie
(să)
  • sfârcâie
  • sfârcâiau
  • sfârcâi
  • sfârcâiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)