13 definiții pentru senzual


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SENZUÁL, -Ă, senzuali, -e, adj. Care ține de simțuri, care desfată simțurile. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) înclinat spre plăcerile trupești, spre senzualitate. ♦ (Adesea adverbial) Care trădează, exprimă senzualitate. [Pr.: -zu-al] – Din fr. sensuel, lat. sensualis.

SENZUÁL, -Ă, senzuali, -e, adj. Care ține de simțuri, care desfată simțurile. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Înclinat spre plăcerile trupești, spre senzualitate. ♦ (Adesea adverbial) Care trădează, exprimă senzualitate. [Pr.: -zu-al] – Din fr. sensuel, lat. sensualis.

SENZUÁL, -Ă, senzuali, -e, adj. 1. Care ține de simțuri, care desfată simțurile. Omul acesta, care pare că nu caută decît plăcerea senzuală, e consumat de patimă eterică, ideală, de iubirea către Anna. IONESCU-RION, C. 83. 2. (Despre oameni, adesea substantivat) Înclinat spre plăcerile trupești, spre senzualitate. Se scriau cronici... cum a știut... să devie soțul iubit și răsfățat al acestei bătrîne senzuale. VLAHUȚĂ, O. A. III 7. ♦ Care trădează, exprimă senzualitate. Femeie de o frumusețe neliniștitoare, voinică, dar mlădioasă, cu mișcările senzuale. CAMIL PETRESCU, T. II 174.

SENZUÁL, -Ă adj. Care este în legătură cu simțurile, care satisface simțurile. ♦ (Despre oameni; adesea s.) Înclinat spre plăceri trupești. ♦ (Adesea adv.) Care trădează senzualitate. [Pron. -zu-al. / cf. fr. sensuel, it. sensuale].

SENZUÁL, -Ă adj. (despre oameni; și s.) înclinat spre plăcerile trupești. ◊ (adv.) care trădează senzualitate. (< fr. sensuel, lat. sensualis)

SENZUÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de simțuri; propriu simțurilor. 2) și adverbial (despre persoane) Care trădează senzualitate; înclinat spre plăcerile trupești. [Sil. -zu-al] /<lat. sensualis, fr. sensuel

sensual a. 1. dedat la plăcerile simțurilor; 2. care măgulește simțurile: plăceri sensuale.

*sensuál, -ă adj. (lat. sensualis, relativ la simțurĭ). Dedat plăcerilor simțuluĭ, sexual, libidinos, pofticios: om sensual. Relativ la simțurile sexuale: plăcerĭ sensuale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

senzuál (-zu-al) adj. m., pl. senzuáli; f. senzuálă, pl. senzuále

senzuál adj. m. (sil. -zu-al), pl. senzuáli; f. sg. senzuálă, pl. senzuále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SENZUÁL adj. 1. (înv.) simțual. (Reacție ~.) 2. erotic. (Plăceri ~.) 3. trupesc. (Pofte ~.) 4. ațâțător, incitant, provocator, (rar) provocant. (Un surâs ~.) 5. impudic, lasciv, obscen, voluptuos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

SENZUAL adj. 1. (înv.) simțual. (Reacție ~.) 2. erotic. (Plăceri ~.) 3. trupesc. (Pofte ~.) 4. ațîțător, incitant, provocator, (rar) provocant. (Un surîs ~.) 5. impudic, lasciv, obscen, voluptos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

Intrare: senzual
senzual adjectiv
  • silabație: -zu-al
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senzual
  • senzualul
  • senzualu‑
  • senzua
  • senzuala
plural
  • senzuali
  • senzualii
  • senzuale
  • senzualele
genitiv-dativ singular
  • senzual
  • senzualului
  • senzuale
  • senzualei
plural
  • senzuali
  • senzualilor
  • senzuale
  • senzualelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)