10 definiții pentru semantem
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SEMANTEM, semanteme, s. n. (Lingv.) Unitate de bază a cuvântului, în cadrul unei familii lexicale (egală, de obicei, cu rădăcina cuvântului), considerată ca purtătoare a sensului lexical. – Din fr. sémantème.
SEMANTEM, semanteme, s. n. (Lingv.) Unitate de bază a cuvântului, în cadrul unei familii lexicale (egală, de obicei, cu rădăcina cuvântului), considerată ca purtătoare a sensului lexical. – Din fr. sémantème.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
semantem sn [At: SCL 1955, 46 / Pl: ~e / E: fr sémantème] (Lin) 1 Parte a unui cuvânt (identificată adesea cu rădăcina cuvântului) sau cuvinte considerate ca purtătoare ale sensului lexical. 2 Unitate (minimală) de expresie care are sens lexical. 3 Parte componentă a sememului, constituită din ansamblul de seme specifice ale acestuia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEMANTEM, semanteme, s. n. (Lingv.) Unitate semantică de bază a cuvîntului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEMANTEM s.n. Unitate de bază a unui cuvînt în cadrul unei familii lexicale, purtătoare a sensului lexical. [< fr. sémantème, cf. gr. semainen – a însemna].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEMANTEM s. n. (lingv.) cea mai mică unitate semantică a unui cuvânt, identificabilă adesea cu rădăcina acestuia, care constituie suportul semnificației lexicale; lexem. (< fr. sémantème)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SEMANTEM ~e n. lingv. Parte de cuvânt considerată ca purtătoare a sensului lexical. /<fr. sémanteme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
semantem s. n., pl. semanteme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
semantem s. n., pl. semanteme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
semantem s. n., pl. semanteme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SEMANTEM s. n. (< fr. sémanthème, cf. gr. semainen – a însemna): v. lexem.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
semantem, semantemesubstantiv neutru
- 1. Unitate de bază a cuvântului, în cadrul unei familii lexicale (egală, de obicei, cu rădăcina cuvântului), considerată ca purtătoare a sensului lexical. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: lexem
etimologie:
- sémantème DEX '09 DEX '98 DN