25 de definiții pentru sedilă (semn) sădilă sidilă țedil țidil țidilă sadilă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEDÍLĂ1, sedile, s. f. Semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet. – Din fr. cédille.

SEDÍLĂ1, sedile, s. f. Semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet. – Din fr. cédille.

sedi1 sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 153 / V: (înv) sid~, țedil sn / S și: cedilă / Pl: ~le / E: fr cédille] Semn diacritic în formă de virgulă, care se pune sub unele consoane pentru a marca alte valori fonetice ale acestora.

sedi2 sf [At: POLIZU / V: săd~, (îrg) sid~, (reg) sad~, o~, șind~, țid~ / Pl: ~le / E: bg цедило] 1 Săculeț conic confecționat dintr-o țesătură de pânză rară prin care se scurge zerul la prepararea brânzei, a cașului, a urdei etc. și în care se lasă brânza proaspătă până se scurge tot zerul și se întărește Si: (reg) sac, săcui2, săculete, săculeț, scurgător, zăgârnă. 2 (Reg; pex) Bucată de brânză, de caș, de urdă etc. strecurată prin sedilă2 (1). 3 (Reg; îf sidilă) Brânză preparată din urdă. corectată

SEDÍLĂ2, sedile, s. f. Semn ortografic în formă de virgulă, care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet. Sedila transformă pe «s» în «ș» și pe «t» în «ț».

SEDÍLĂ s.f. Semn grafic în formă de virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. [< fr. cédille, cf. sp. zedilla].

SEDÍLĂ s. f. semn diacritic, virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. (< fr. cédille)

SEDÍLĂ ~e f. Semn diacritic în formă de virgulă, pus sub o consoană, pentru a-i modifica valoarea. [G.-D. sedilei] /<fr. cédille

sedilă f. mic semn, pus sub s și t, spre a le da un sunet șuerător: fașă, țară.

1) sedílă f., pl. e (bg. rus. cĭedilo, sîrb. ce-, rut. ci-, strecurătoare, filtru, d. vsl. cĭediti, a strecura). Munt. Zăgîrnă – Și sădilă, sidilă, sîdilă (VR. 1912, 1, 80).

țidil[1] s vz sedilă1

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; în original, fără accent. Am accentuat-o potrivit cu celelalte variante ale cuvântului principal — LauraGellner

*cedílă f., pl. e (fr. cédille, d. sp. ce-dilla, adică „c mic”). Gram. Un semn ortografic care se pune supt o literă ca să-ĭ schimbe pronunțarea, ca la ç francez și portughez saŭ la ș, ț românesc. Fals sedilă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sedílă (semn diacritic) s. f., g.-d. art. sedílei; pl. sedíle

sedílă (semn diacritic) s. f., g.-d. art. sedílei; pl. sedíle


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sedílă (-le), s. f. – Semn diacritic care se pune sub unele consoane pentru a le da altă valoare. Fr. cédille.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SEDÍLĂ s. f. (< fr. sédille, cf. sp. sedilla): semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub consoană pentru a-i da valoarea altui sunet. E caracteristic limbii franceze: français („francez”), ça („asta”, „aici”) etc., dar și limbii turce.

Intrare: sedilă (semn)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sedi
  • sedila
plural
  • sedile
  • sedilele
genitiv-dativ singular
  • sedile
  • sedilei
plural
  • sedile
  • sedilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sădi
  • sădila
plural
  • sădile
  • sădilele
genitiv-dativ singular
  • sădile
  • sădilei
plural
  • sădile
  • sădilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sidi
  • sidila
plural
  • sidile
  • sidilele
genitiv-dativ singular
  • sidile
  • sidilei
plural
  • sidile
  • sidilelor
vocativ singular
plural
țedil
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țidil
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țidilă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sadilă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sedilă (semn) sădilă sidilă țedil țidil țidilă sadilă

  • 1. Semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Sedila transformă pe «s» în «ș» și pe «t» în «ț».
      surse: DLRLC

etimologie: