secularizare sf [At: BUL. COM. IST. II, 7 / Pl: ~zări / E: seculariza] 1 (Rar) Laicizare. 2 Intrare în patrimoniul statului a unor bunuri sau averi bisericești, mănăstirești etc., în schimbul unei despăgubiri Si: (îdt) secularizație (2).

SECULARIZARE, secularizări, s. f. Acțiunea de a seculariza. Cărți părăsite care nu mai servesc, dar care, fiind proprietatea statului de cînd cu secularizarea averii bisericești, nime nu se poate atinge de ele. ALECSANDRI, S. 8.

SECULARIZARE s.f. Acțiunea de a seculariza și rezultatul ei; laicizare. [< seculariza].

secularizare f. acțiunea de a seculariza: secularizarea averilor mânăstirești sub Cuza-Vodă (1863), când s’au luat din mâinile călugărilor greci un foarte mare număr de moșii, ale căror venituri (dela un capital de vr’o 800 milioane) trecură în stăpânirea Statului.

*secularizáre f. Acțiunea de a seculariza. – Și -ațiúne și -áție.

secularizare s. f., g.-d. art. secularizării; pl. secularizări

secularizare s. f., g.-d. art. secularizării; pl. secularizări

secularizare s. f., g.-d. art. secularizării; pl. secularizări

SECULARIZÁRE (< lat. secularis – „laic”, „lumesc”) s. f. Trecerea averilor bisericești sau mănăstirești în proprietatea statului, în schimbul unei despăgubiri. La 17/29 dec. 1863, Corpurile Legiuitoare ale României votează Legea secularizării averilor mănăstirești. Moșiile mănăstirilor pământene, cât și ale celor aparținând mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte, care reprezentau c. 25% din suprafața țării, reintră în stăpânirea statului român, în schimbul unei mari despăgubiri bănești. O parte din aceste proprietăți au trecut în administrarea Eforiei Spitalelor Civile.

SECULARIZARE s. (înv.) secularizație. (~ averilor mănăstirești.)

SECULARIZARE s. (înv.) secularizație. (~ averilor mănăstirești.)