opțiuni
  • info

8 definiții pentru scârbavnic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÂRBAVNIC, -Ă, scârbavnici, -ce, adj. (Înv.) Scârbos, dezgustător. – Scârbă + suf. -avnic.

SCÂRBAVNIC, -Ă, scârbavnici, -ce, adj. (Înv.) Scârbos, dezgustător. – Scârbă + suf. -avnic.

scârbavnic, ~ă a [At: URICARIUL, III, 60 / Pl: ~ici, ~ice / E: scârbav + -nic] 1-2 (Îvr) Scârbos (1, 3).

SCÎRBAVNIC, -Ă, scîrbavnici, -e, adj. Care provoacă scîrbă; scîrbos, dezgustător, scîrbelnic. Această superioritate... se oploși ca o scîrbavnică satisfacție într-un ascunziș obscur al sufletului. C. PETRESCU, O. P. I 78. Gluma, oricît de blîndă, a prietenului îl durea altfel. Îi părea surîsul scîrbavnic al unui preot care nu mai crede în minunea icoanelor. id. R. DR. 45.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scârbavnic (înv.) adj. m., pl. scârbavnici; f. scârbavnică, pl. scârbavnice

scârbavnic (înv.) adj. m., pl. scârbavnici; f. scârbavnică, pl. scârbavnice

scârbavnic adj. m., pl. scârbavnici; f. sg. scârbavnică, pl. scârbavnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCÂRBAVNIC adj. v. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infam, infect, împuțit, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, neplăcut, nesuferit, netrebnic, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, rușinos, scelerat, scârbos, ticălos, urât.

scîrbavnic adj. v. DEZAGREABIL. DEZGUSTĂTOR. DISPLĂCUT. DIZGRAȚIOS. GREȚOS. GREU. INFAM. INFECT. ÎMPUȚIT. JOSNIC. MIȘEL. MIȘELESC. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NEPLĂCUT. NESUFERIT. NETREBNIC. PUTUROS. RĂU. RĂU-MIROSITOR. RESPINGĂTOR. RUȘINOS. SCELERAT. SCÎRBOS. TICĂLOS. URÎT.

Intrare: scârbavnic
scârbavnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scârbavnic
  • scârbavnicul
  • scârbavnicu‑
  • scârbavnică
  • scârbavnica
plural
  • scârbavnici
  • scârbavnicii
  • scârbavnice
  • scârbavnicele
genitiv-dativ singular
  • scârbavnic
  • scârbavnicului
  • scârbavnice
  • scârbavnicei
plural
  • scârbavnici
  • scârbavnicilor
  • scârbavnice
  • scârbavnicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scârbavnic, scârbavnicăadjectiv

  • 1. învechit Care provoacă scârbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezgustător scârbelnic scârbos
    • format_quote Această superioritate... se oploși ca o scîrbavnică satisfacție într-un ascunziș obscur al sufletului. C. PETRESCU, O. P. I 78. DLRLC
    • format_quote Gluma, oricît de blîndă, a prietenului îl durea altfel. Îi părea surîsul scîrbavnic al unui preot care nu mai crede în minunea icoanelor. C. PETRESCU, R. DR. 45. DLRLC
etimologie:
  • Scârbă + sufix -avnic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.