10 definiții pentru scuturătoare

Explicative DEX

SCUTURĂTOARE, scuturători, s. f. Măturică de pene cu care se scutură praful. – Scutura + suf. -ătoare.

SCUTURĂTOARE, scuturători, s. f. Măturică de pene cu care se scutură praful. – Scutura + suf. -ătoare.

SCUTURĂTOARE, (1, 2) scuturători, (3) scuturătoare, s. f. 1. Cutie în care curg grăunțele din coșul morii și ale cărei mișcări reglează căderea lor între pietre; teica morii. 2. Măturică de pene cu care se scutură praful. Îl pufuiește, pentru colb, cu scuturătoarea făcută din pene. GÎRLEANU, la CADE. 3. (Rar) Scrumieră. Umplea văzduhul de fum, și scuturătoarele de capete de țigări. D. ZAMFIRESCU, R. 130.

SCUTURĂTOARE ~ori f. 1) Mătură pentru scuturat praful. 2) Teica morii. /a scutura + suf. ~ătoare

scuturătoare f. teica morii.

scuturătoáre f., pl. orĭ. Unealtă de scuturat (ca împletitura de trestie marină de scuturat covoarele), numită și bătătoare și trapașcă. Dobr. Covătica mișcătoare în care curg grăunțele din coș în ainte de a trece între petrele moriĭ).

Ortografice DOOM

scuturătoare s. f., g.-d. art. scuturătorii; pl. scuturători

scuturătoare s. f., g.-d. art. scuturătorii; pl. scuturători

scuturătoare s. f., g.-d. art. scuturătorii; pl. scuturători

Sinonime

SCUTURĂTOARE s. v. scrumieră, sită, teică.

scuturătoare s. v. SCRUMIERĂ. SITĂ. TEICĂ.

Intrare: scuturătoare
scuturătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scuturătoare
  • scuturătoarea
plural
  • scuturători
  • scuturătorile
genitiv-dativ singular
  • scuturători
  • scuturătorii
plural
  • scuturători
  • scuturătorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scuturătoare, scuturătorisubstantiv feminin

  • 1. Măturică de pene cu care se scutură praful. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îl pufuiește, pentru colb, cu scuturătoarea făcută din pene. GÎRLEANU, la CADE. DLRLC
  • 2. Cutie în care curg grăunțele din coșul morii și ale cărei mișcări reglează căderea lor între pietre; teica morii. DLRLC
  • 3. rar Scrumieră. DLRLC
    sinonime: scrumieră
    • format_quote Umplea văzduhul de fum, și scuturătoarele de capete de țigări. D. ZAMFIRESCU, R. 130. DLRLC
    • comentariu Pentru acest sens indică forma de plural scuturătoare. DLRLC
etimologie:
  • Scutura + -ătoare. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.