9 definiții pentru sculptare sculpare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCULPTÁRE s. f. Acțiunea de a sculpta; sculptat. – V. sculpta.

SCULPTÁRE s. f. Acțiunea de a sculpta; sculptat. – V. sculpta.

sculptare sf [At: POLIZU / V: (înv) ~pare / E: sculpta] 1 Prelucrare prin cioplire, scobire, modelare, gravare (cu unelte speciale) a unor materiale dure, plastice, obiecte ori suprafața unor asemenea materiale sau obiecte, pentru a împodobi cu sculpturi (1), cu ornamente, cu forme sculpturale Si: (rar) scobire1, sculptat (1). 2 Cioplire (4). 3 Erodare (1).

SCULPTÁRE s. f. Acțiunea de a sculpta; cioplire, modelare, gravare de imagini artistice cu trei dimensiuni reale.

SCULPTÁRE s.f. Acțiunea de a sculpta și rezultatul ei; sculptat. [< sculpta].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sculptáre (sculp-ta-) s. f., g.-d. art. sculptắrii

sculptáre s. f., g.-d. art. sculptării; pl. sculptări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCULPTÁRE s. 1. cioplire, cioplit, modelare, săpare, săpat, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ unui bloc de marmură.) 2. modelare. (ă unui bust.)

SCULPTARE s. cioplire, cioplit, săpare, săpat, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ unui bloc de marmură.)

Intrare: sculptare
sculptare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sculptare
  • sculptarea
plural
  • sculptări
  • sculptările
genitiv-dativ singular
  • sculptări
  • sculptării
plural
  • sculptări
  • sculptărilor
vocativ singular
plural
sculpare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.