17 definiții pentru scroambă
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCROAMBĂ, scroambe, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior; încălțăminte foarte uzată. [Var.: scrabă, șcrabă s. f.] – Din ucr. škrab.
scroambă sf [At: CREANGĂ, O. 191 / V: ~rabă, ~radă, ~abă, șcrabă / Pl: ~be / E: ucr шкраб] (Reg) 1 (Mpl) Cizmă grosolană care nu se potrivește pe picior. 2 (Mpl) Încălțăminte veche și (foarte) uzată. 3 (Îf scradă) Obiect care s-a scorojit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCROAMBĂ, scroambe, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior; încălțăminte foarte uzată. [Var.: scrabă, șcrabă s. f.] – Din ucr. șkrab.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scroámbă (oa dift.) f pl. e (var. din scrab). Est. Iron. Scîrtoajă, sfîrloagă, încălțăminte foarte uzată: ce țĭ-aĭ pus scroambele aici? V. scarp.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCRABĂ s. f. v. scroambă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCRABĂ s. f. v. scroambă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘCRABĂ s. f. v. scroambă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘCRABĂ s. f. v. scroambă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scrabă2 sf vz scroambă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scradă3 sf vz scroambă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scroabă sf vz scroambă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șcrabă sf vz scroambă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCROAMBE s. f. pl. (Mold.) Cizme grosolane, rău făcute. Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana cît mi ți-i băietul! Noroc de bunicul. – Și scroambele ieste a voastre îs pocite, zise el, scoțîndu-mă repede, murat pînă la piele. CREANGĂ, A. 24.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCROAMBE f. pl. reg. Cizme grosolane, nepotrivite pe picior. /<ucr. škrab
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scroambe f. pl. Mold. cisme uzate: și scroambele astea a [!] voastre îs pocite CR. [Tras din scrombăì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scroambă (reg.) s. f., g.-d. art. scroambei; pl. scroambe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scroambă (reg.) s. f., g.-d. art. scroambei; pl. scroambe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scroambă s. f., g.-d. art. scroambei; pl. scroambe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
scroambă Cuvîntul apare la Creangă: scroambă „cizme vechi, grosolane”. TDRG adaugă, fără referințe, formele scrabă, scroabă. Astăzi mai putem alătura pe scrab „bocanc rău”. Lex. reg. I, p. 108 (de la Rădăuți) fiind inserat între cuvintele care încep cu ș, trebuie să credem că a fost greșit tipărit în loc de șcrab; mai curios e că e masculin. DU explică pe scroambă prin scrombăi „a bătători”, iar Bogrea, DR, IV, p. 489, și CADE, prin ucr. шкpaб „gheată uzată, scîlciată” (cf. шкpaб(a) la Semcinski). S-ar părea că prin aceasta discuția e încheiată, dar Scriban, care admite pentru masculinul scrab etimologia ucraineană, iar pe scroambă îl consideră variantă a lui scrab, trimite și la scarp, scarpă, șcarp, care ar veni din it. scarpa, printr-un intermediar neogrec. În BL, III, p. 47, am explicat pe scrabă din scroambă (este însă evident că și contrariul e posibil), pe care am pus în legătură cu scrobi. Mi se pare acum foarte probabil că trebuie să combinăm explicațiile: fie că pornim de la ucraineană, și atunci explicăm pe s- prin scrobi, fie că pornim de la scrobi, și atunci s- se datorează influenței ucrainene. În ce privește fonetica, trebuie să ținem seamă și de faptul că e vorba de un termen expresiv, care a putut suferi diferite modificări neconforme cu legile fonetice. Genul masculin arată că originalul a fost primit la plural.
- sursa: GAER (1975)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scroambă, scroambesubstantiv feminin
- 1. Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior; încălțăminte foarte uzată. DEX '09 DLRLC
- Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana cît mi ți-i băietul! Noroc de bunicul. – Și scroambele ieste a voastre îs pocite, zise el, scoțîndu-mă repede, murat pînă la piele. CREANGĂ, A. 24. DLRLC
-
etimologie:
- škrab DEX '09 DEX '98