4 definiții pentru scorumnic (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scorumnic, [At: MANOLESCU, I. 273 / V: ~rom~ / Pl: ~ici, ~ice / E: nct] (Reg) 1 a (D. legume, fructe, cereale) Care se coace mai devreme decât se coc în mod obișnuit alte legume, fructe sau cereale Si: timpuriu. 2 sm Varietate de porumb cu știuletele gros și boabele mari, aurii, care se coace timpuriu. 3 a (D. oameni) Care îmbătrânește înainte de vreme. 4 a (D. oameni) Care se căsătorește de tânăr. 5 a (D. copii; îf scoromnic) Dezvoltat înainte de vreme Si: precoce (1).

SCORÚMNIC, scorumnici, s. m. Soi de porumb cu știuletele gros și cu boabele mari aurii sau portocalii.

SCORÚMNIC, scorumnici, s. m. Varietate de porumb cu știuletele gros și boabele mari, galbene-aurii sau portocalii.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scorúmnic s. m., adj. m., pl. scorúmnici; f. sg. scorúmnică, pl. scorúmnice

Intrare: scorumnic (s.m.)
scorumnic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorumnic
  • scorumnicul
  • scorumnicu‑
plural
  • scorumnici
  • scorumnicii
genitiv-dativ singular
  • scorumnic
  • scorumnicului
plural
  • scorumnici
  • scorumnicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

scorumnic (s.m.)

  • 1. Soi de porumb cu știuletele gros și cu boabele mari aurii sau portocalii.
    surse: DLRLC

etimologie: