O definiție pentru scormolit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCORMOLI vb. IV v. scormoni.

Intrare: scormolit
scormolit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scormolit
  • scormolitul
  • scormolitu‑
  • scormoli
  • scormolita
plural
  • scormoliți
  • scormoliții
  • scormolite
  • scormolitele
genitiv-dativ singular
  • scormolit
  • scormolitului
  • scormolite
  • scormolitei
plural
  • scormoliți
  • scormoliților
  • scormolite
  • scormolitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scormoni, scormonescverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A căuta cu de-amănuntul, a cerceta peste tot răvășind, răscolind (pentru a găsi sau a scoate la iveală). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Îndată începură holteii a scociorî și a scormoni prin șerpare după cuțite. RETEGANUL, P. IV 73. DLRLC
    • format_quote Căutară, scormoniră, Pe Ilincuța găsiră. ȘEZ. III 211. DLRLC
    • format_quote figurat Astăzi omul scormonește peste tot și urmele lui se văd în tot locul. STĂNOIU, C. I. 159. DLRLC
    • format_quote Ele stau retrase în codri, ei vin de la sate și orașe și le scormonesc vizuinele. DELAVRANCEA, O. II 114. DLRLC
    • format_quote reflexiv [Băiatul] se scormoni în brîu, iute ca o șopîrlă, smulse un cuțit lung, pescăresc, cu mînerul de os crestat, și se repezi la moș Gheorghe. DUMITRIU, N. 222. DLRLC
    • format_quote reflexiv Un flăcău înalt, cu sacul legat dinainte, cu picioarele goale, scoase dintr-o pungă cu floricele un ban de zece. Ceilalți tovarăși își puseră bicele jos și începură să se scormonească prin buzunare. DUNĂREANU, CH. 19. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Căuta. DEX '09 DLRLC
      sinonime: căuta
    • 1.2. tranzitiv figurat A pătrunde cu privirea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îl privi o clipă drept în ochi, parc-ar fi vrut să-l cîntărească definitiv, dintr-o dată. Avea niște ochi negri atît de pătrunzători, că-ți scormoneau sufletul și-ți citeau gîndurile. REBREANU, R. I 81. DLRLC
      • format_quote Făcu doi pași, oprindu-se pentru a scormoni sala magnetizată. BART, E. 152. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să iasă ceva la iveală (dintr-un loc ascuns, dosit); a face să se miște din loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stârni
    • format_quote Scormoni îndată o sticlă, o clăti cu apă și plecă... după rachiu. REBREANU, I. 87. DLRLC
    • format_quote figurat Întîmplarea cu mine și cu Naum. Îți mai amintești?... – Puțin... Foarte vag... încercă Lipan să-și scormonească amintirile. C. PETRESCU, C. V. 105. DLRLC
    • format_quote figurat Clipele curgeau greoaie, scormonind din sufletul meu atîtea amintiri, pe care cu durere le povestesc. DUNĂREANU, N. 30. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Desigur că-i foarte ușor să osîndim pe alții. Procesele acestea, domnilor judecători, se vor scormoni iar, mîne. Vom rămînea cu conștiința plină de umbră cît vom trăi. CAMILAR, N. I 356. DLRLC
    • format_quote Cînd se nimerea să scormonească vreo prepeliță adăpostită sub snop, el se lua după ea, și mare îi era mirarea că n-a prins-o din zbor. SLAVICI, O. I 238. DLRLC
    • format_quote reflexiv Apoi nici să stăm pînă te scormonești tălică... îl întrerupse Nicolaie. REBREANU, R. II 112. DLRLC
    • format_quote reflexiv Apoi se luă lupul și aduse apă vie și apă tare; cu apa cea vie mi-l învie, iar cu cea tare mi-l întări... Apoi se duse lupul. Dup-aceea se scormoni și Crîncul, vînătoriul. – Doamne, dar greu am mai dormit! RETEGANUL, P. III 49. DLRLC
  • 3. tranzitiv A răscoli (în adânc) pământul zgâriind, râcâind, săpând, brăzdând (pentru a căuta, a găsi ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sînt copilul unui neam sărac, Bieți romîni ce scormonesc pămîntul. Unde-și au părinții lor mormîntul. BENIUC, V. 10. DLRLC
    • format_quote Fără sprijinul țăranilor, Miron Iuga se prăbuși cu fața-n jos, scormonind pămîntul. REBREANU, R. II 198. DLRLC
    • format_quote Cît colo plesnește un groaznic obuz de calibru uriaș și țăndările lui scormonesc aprig țărîna. ODOBESCU, S. III 565. DLRLC
    • format_quote figurat Lăutarii scormoneau ascunzișurile inimii. GALACTION, O. I 134. DLRLC
    • 3.1. Despre păsări: scurma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: scurma
      • format_quote Cîrduri de galițe scormoneau și ciuguleau. REBREANU, R. I 145. DLRLC
    • 3.2. A răscoli focul, jarul, cenușa pentru a face ca focul să se învioreze, să ardă mai bine. DEX '09 DEX '98
    • 3.3. figurat A zgândări, a ațâța, a aprinde o stare sufletească, un sentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote [Herdelea] ca să-și scormonească avîntul, reciti tot articolul, mormăind și cu glas tare cîte o frază ce i se părea mai sonoră și mai rotundă. REBREANU, R. I 243. DLRLC
      • format_quote El mi i-a zăpăcit, mi i-a ațîțat și le-a scormonit toate nemulțumirile. REBREANU, R. II 13. DLRLC
      • format_quote Dacă nu venea să-l întîmpine durerea din afară, el știa să și-o scormonească singur. CARAGIALE, O. III 237. DLRLC
      • chat_bubble A scormoni la inimă = a tulbura (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Moș Roată... spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, cînd îl scormolea ceva la inimă. CREANGĂ, A. 151. DLRLC
  • 4. intranzitiv A scobi într-un material dur. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Numai cîteva zeci de metri de la malul lui, se află un munte roșiatic și ciudat, în care de dimineața pînă seara oamenii scormonesc cu dinamită. BOGZA, C. O. 254. DLRLC
    • format_quote În creierii lui Apostol însă de-abia atunci începu să țiuie cuvîntul de care se spăimîntase, ascuțit și sfîșietor parcă i-ar fi scormonit un pumnal. REBREANU, P. S. 74. DLRLC
    • 4.1. Cizela, șlefui. DLRLC
      • format_quote Artiștii lui Neagoie Basarab scormoneau, ferecau... subțire cu dăltița. ODOBESCU, S. II 513. DLRLC
  • 5. tranzitiv Amesteca. DLRLC
    sinonime: amesteca
    • format_quote Începu să toarne apă fiartă peste sămînță. Filică o scormonea c-un băț, ajutînd apei să pătrundă pînă-n fund. MIHALE, O. 492. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.