10 definiții pentru scofâlcit scovâlțit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCOFÂLCÍT, -Ă, scofâlciți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Foarte slab, cu obrajii uscați, ridați; p. ext. bătrân sau îmbătrânit. 2. Fig. (Despre lucruri) Deformat, încovoiat, turtit; coșcovit, scorojit. – V. scofâlci.

scofâlcit, ~ă a [At: CARAGIALE, M. 43 / V: (îvr) ~ovâlțit / Pl: ~iți, ~e / E: scofâlci] 1 (Pop; d. ființe, mai ales d. oameni, d. obraz) Care s-a încrețit în urma unui proces de slăbire exagerată a organismului Si: (reg) sfarogit (2), scovărdat (4). 2-3 (Pex) Care este (sau pare) bătrân. 4 (Fam; pex; d. lucruri) Care s-a deformat căpătând (la suprafață) adâncituri și ridicături, crăpături, îndoituri etc.

SCOFÂLCÍT, -Ă, scofâlciți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Foarte slab, cu obrajii uscați; p. ext. bătrân sau îmbătrânit. 2. Fig. (Despre lucruri) Deformat, încovoiat, turtit; coșcovit, scorojit. – V. scofâlci.

scovâlțit, a vz scofâlcit

SCOFÎLCÍT, -Ă, scofîlciți, -te, adj. 1. Foarte slab, cu obrajii uscați, lăsînd să se străvadă forma oaselor; bătrîn, îmbătrînit. Lihniți de foame, scofîlciți la față, cavaleriștii mărșăluiau fără încetare, de zile și nopți. CAMILAR, N. I 212. S-a ivit un cap scofîlcit, cu fire rare și sure de barbă, cu o scamă albă de păr pe-un craniu aproape chel. C. PETRESCU, A. 330. Merse și merse, cale lungă neumblată, pînă ce dete de o altă colibă, de unde de asemenea ieși o mătușă sihastră, și mai bătrînă, și mai scofîlcită. ISPIRESCU, L. 358. 2. Fig. (Despre obiecte) Deformat, îndoit, turtit; coșcovit. Ploaia cădea ca dintr-un jgheab și lampioanele de hîrtie, udate și scofîlcite, picurau apa galbenă, roșie și albastră. ARDELEANU, D. 174. Și-n jocul slabei noastre lumini, pe păreții umezi și scofîlciți ai hrubei se-nșiră tot felul de vedenii urîte. VLAHUȚĂ, la TDRG. Pleacă, lăsînd în loc pe cele vechi, sparte și scofîlcite de lovituri de dagă și de buzdugan. GHICA, S. 535.

scofălcit a. afundat: obrajii scofălciți. [Origină necunoscută].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCOFÂLCÍT adj. descărnat. (Un obraz ~.)

SCOFÂLCÍT adj. v. burdușit, cojit, coșcovit, deformat, scorojit, strâmb.

SCOFÎLCIT adj. descărnat. (Un obraz ~.)

scofîlcit adj. v. BURDUȘIT. COJIT. COȘCOVIT. DEFORMAT. SCOROJIT. STRÎMB.

Intrare: scofâlcit
scofâlcit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scofâlcit
  • scofâlcitul
  • scofâlcitu‑
  • scofâlci
  • scofâlcita
plural
  • scofâlciți
  • scofâlciții
  • scofâlcite
  • scofâlcitele
genitiv-dativ singular
  • scofâlcit
  • scofâlcitului
  • scofâlcite
  • scofâlcitei
plural
  • scofâlciți
  • scofâlciților
  • scofâlcite
  • scofâlcitelor
vocativ singular
plural
scovâlțit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)