13 definiții pentru scitic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCITIC, -Ă, scitici, -ce, adj. Care aparține Sciției sau populației ei, privitor la Sciția sau la populația ei; scit. – Din fr. scythique, lat. Scythicus.

SCITIC, -Ă, scitici, -ce, adj. Care aparține Sciției sau populației ei, privitor la Sciția sau la populația ei; scit. – Din fr. scythique, lat. Scythicus.

scitic, ~ă a [At: C. CANTACUZINO, C M I, 9 / V: (înv) schitic, știtic[1] / S și: scythic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr scythique, lat scythicus] 1-2 Care aparține Sciției sau sciților (2) Si: scit (3-4), (îvr) schiticesc (1-2). 3-4 Specific sciților (2) sau Sciției Si: scit (5-6), (îvr) schiticesc (3-4). 5-6 Privitor la sciți (2) sau la Sciția Si: scitic (7-8), (îvr) schiticesc (5-6). 7 Originar din Sciția Si: scitic (9), (îvr) schiticesc (7).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma (posibil greșită): sțitic LauraGellner

SCITIC, -Ă, scitici, -e, adj. Al sciților, propriu sciților, de sciți; provenit din Sciția. Arheologul cercetă semnele unor așezări străvechi, poate getice, poate scitice, poate romane. C. PETRESCU, R. DR. 34.

SCITIC, -Ă adj., s. f. scit(ă). (< fr. scythique, lat. scyticus)

SCITIC ~că (~ci, ~ce) ist. Care aparținea sciților; propriu sciților. /<fr. scythique

greco-scitic, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 195 / Pl: ~ici, ~ice / E: grec + scitic] Care ține de civilizația greacă și totodată de cea scitică.

sțitic[1], a vz scitic

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: știtic LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scitic adj. m., pl. scitici; f. scitică, pl. scitice

scitic adj. m., pl. scitici; f. scitică, pl. scitice

scitic adj. m., pl. scitici; f. sg. scitică, pl. scitice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: scitic
scitic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scitic
  • sciticul
  • sciticu‑
  • scitică
  • scitica
plural
  • scitici
  • sciticii
  • scitice
  • sciticele
genitiv-dativ singular
  • scitic
  • sciticului
  • scitice
  • sciticei
plural
  • scitici
  • sciticilor
  • scitice
  • sciticelor
vocativ singular
plural
schitic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sțitic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scitic, sciticăadjectiv

  • 1. Care aparține Sciției sau populației ei, privitor la Sciția sau la populația ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: scit
    • format_quote Arheologul cercetă semnele unor așezări străvechi, poate getice, poate scitice, poate romane. C. PETRESCU, R. DR. 34. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.