scheleton¹ sn [At: M. D. ENC. / S: skeleton / Pl: ~oane / E: fr, eg skeleton] 1 Sanie de metal foarte joasă, pe care se stă culcat cu fața în jos și care se conduce cu mișcări ale corpului sau din vârful bocancilor. 2 Sport practicat cu scheletonul (1).

SCHELETON s.n. Sanie specială în care se stă cu fața în jos și se conduce cu vîrful bocancilor. ♦ Probă sportivă practicată cu o astfel de sanie. [Scris și skeleton. / < engl., fr. skeleton].

SCHELETON s. n. 1. sanie specială în care se stă cu fața în jos și se conduce cu vârful bocancilor, pentru coborârea unor pante foarte înclinate. 2. sport de iarnă practicat cu o astfel de sanie. (< engl. skeleton)

SCHELETON n. 1) Sanie de metal foarte joasă pe care se stă culcat pe burtă. 2 ) Sport practicat cu această sanie. /< engl. skeleton

skeleton sn vz scheleton

SKELETON s.n. v. scheleton.

scheleton s. n., pl. scheletoane

scheleton s. n., pl. scheletoane

scheleton s. n., pl. scheletoane