4 definiții pentru scenotehnic
Explicative DEX
SCENOTEHNIC, -Ă, scenotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru. 2. Adj. Referitor la scenotehnică, de scenotehnică (1). – Scenă + tehnică.
SCENOTEHNIC, -Ă, scenotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru. 2. Adj. Referitor la scenotehnică, de scenotehnică (1). – Scenă + tehnică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
scenotehnic, ~ă [At: T mai 1966, 56 / Pl: ~ici, ~ice / E: scenă + tehnic, cf it scenotecnico, scenotecnica] 1 sf Disciplină care se ocupă cu studiul rezolvării complexului de probleme tehnice ale spațiului scenic (destinat unui spectacol). 2 sf Tehnică a (folosirii) aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. 3 a Care aparține scenotehnicii (1). 4 a Privitor la scenotehnică (1). 5 a Specific scenotehnicii (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCENOTEHNIC, -Ă I. adj. referitor la scenotehnică. II. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. (după it. scenotecnico)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
scenotehnic adj. m., pl. scenotehnici; f. sg. scenotehnică, pl. scenotehnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scenotehnic, scenotehnicăadjectiv
etimologie:
- Scenă + tehnică DEX '98 DEX '09